Câte clădiri se pot prăbuși în București la un cutremur major, dincolo de datele oficiale

În București sunt 412 imobile cu risc seismic 1 (RsI), conform datelor oficiale oferite de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Realitatea de pe teren arată însă că în Capitală există peste 2.200 de clădiri vulnerabile în cazul unui seism.

• Astăzi, se împlinesc 48 de ani de la cutremurul devastator din România.

Din clasa de risc seismic RsI fac parte clădirile „cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime”, potrivit legii. 

Pe lângă cele 412 imobile cu RsI, în București sunt și alte 1.481 de clădiri încadrate în categoriile de urgență U1, U2, U3. Categoriile de urgență reprezentau modul de expertizare al clădirilor, folosit înainte 1997. Ulterior, el a fost înlocuit de clasele de risc seismic.

• U1: clădirea trebuie consolidată în maxim 2 ani;
• U2: clădirea trebuie consolidată în maxim 5 ani;
• U3: clădirea trebuie consolidată în maxim 10 ani.

Într-un interviu pentru publicul HotNews, inginerul și fondatorul Re:Rise, prima organizație din România dedicată reducerii riscului seismic, Matei Sumbasacu, a explicat că și clădirile încadrate în clase de urgență sunt clădiri care fac parte din cele cu risc seismic 1.

Un simplu calcul matematic arată că peste 1.800 de clădiri se află în pericol de prăbușire la un cutremur major care va lovi Bucureștiul.

Peste 2.000 de clădiri din București, vulnerabile la cutremur

Realitatea de pe teren arată însă lucrurile și mai rele. Conform calculelor privind rezistența clădirilor la acțiuni seismice făcute de Re:Rise, la 48 de ani de la cutremurul din 1977, în București sunt peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur. 

Diferența există pentru că mii de clădiri din Capitală nu au fost expertizate încă, iar ele nu apar în evidența autorităților locale. 

Cifrele oficiale citate de Re:Rise arată că 350 de clădiri se află în risc de prăbușire ridicat la un cutremur major. 

Cutremurul din 1977

Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, România era lovită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri.

Marți se împlinesc 48 de ani de la cutremurul din 1977, în care peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, aproximativ 1.400 doar în Capitală. Același cutremur a rănit peste 11.000 de persoane și a distrus peste 35.000 de locuințe.

Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrachescu sau cântăreața Doina Badea.

Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României este cel produs pe 10 noiembrie 1940, la ora 3:39, care a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter.

Care este cea mai mare frică a bucureștenilor

Cea mai mare frică a bucureștenilor este posibilitatea de a avea o problemă de sănătate. Pe locul doi, este frica de cutremure, conform unui studiu realizat de Fundația Comunitară București. 

Sondajul a avut un eșantion de 500 de respondenți, iar 59% la ei se tem de un posibil cutremur care poate lovi Capitala. Pericolul este resimțit într-o măsură mai mare în rândul femeilor: 62% femei versus 51% bărbați.

Temeri în caz de cutremur

În cazul unui cutremur major, principalele temeri ale bucureștenilor țin de pierderea unor persoane apropiate (83%), urmată de prăbușirea clădirilor (75%), apoi pierderea vieții sau suferirea anumitor răni (67%), arată raportul inițiat sub umbrela programului de referință în materie de risc seismic, Bucureștiul Pregătit.

Aproximativ jumătate dintre respondenți, 49% dintre ei, consideră că sunt informați când vine vorba de ce trebuie să facă în caz de cutremur. De asemenea, când vine vorba despre discuții cu membri familiei pentru pregătirea în caz de cutremur, 32% dintre respondenți nu au discutat despre ce este de făcut.

19% afirmă că familia știe cum să închidă gazul și electricitatea după cutremur.

Încrederea în rezistența clădirilor unde învață copiii

În sondajul făcut de Fundația Comunitară București, 4 din 10 părinți au declarat că au încredere în rezistența clădirilor în care învață copiii lor.

Un număr mai mic, o treime dintre părinții care au răspuns la sondaj, au încredere în gradul de pregătire al cadrelor didactice privind gestionarea unei astfel de situații.