Sari direct la conținut

Câte femei s-au vaccinat împotriva HPV de când vaccinul este 50% compensat și de ce este importantă imunizarea și la maturitate

HotNews.ro
Câte femei s-au vaccinat împotriva HPV de când vaccinul este 50% compensat și de ce este importantă imunizarea și la maturitate
Imagine ilustrativă / Shutterstock

Peste 25.000 de femei cu vârsta între 19 și 45 de ani s-au imunizat cu cel puțin o doză de vaccin împotriva virusului HPV, în ultimele opt luni de când acest ser este compensat 50% și pentru această categorie de vârstă, arată datele transmise de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), la solicitarea HotNews.ro. 

  • Vaccinul contra HPV este compensat în totalitate pentru fetele și băieții cu vârste între 11 și 18 ani.

„Este evident că datele arată bine. Cifrele sunt încurajatoare”, spune, într-un dialog cu HotNews, dr. Carmen Ungurean, expert în sănătate publică la INSP și coordonatorul Programului național de screening pentru cancerul de col uterin.

Numărul femeilor de 19-45 de ani care s-au vaccinat din decembrie 2023 – când a intrat în vigoare compensarea vaccinului – până la 15 august, conform datelor INSP:

  • 25.727 de femei au făcut prima doză de vaccin;
  • 469 de femei au făcut a doua doză;
  • 4.243 de femei au făcut a treia doză.

Schema completă de vaccinare pentru femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani înseamnă 3 doze de vaccin. Intervalele dintre administrarea dozelor sunt două luni și șase luni.

Cât costă vaccinul

O doză de vaccin costă integral, în farmacie, în jur de 650 de lei. Compensată, ea costă puțin peste 300 de lei.

Rețeta pentru vaccinul HPV compensat poate fi eliberată fie de medicul de familie, fie de medicul specialist – ginecolog. În baza rețetei, vaccinul poate fi cumpărat din farmacie la jumătate de preț. După începerea vieții sexuale, recomandarea pentru vaccinare se face, de regulă, după o discuție cu medicul ginecolog și un test Papanicolau. 

Datele INSP arată că în România trăiesc 466.624 de femei cu vârsta între 20 și 24 de ani, 466.524 de femei cu vârsta între 25 și 29 de ani, 590.957 cu vârsta între 30-34 de ani, 612.403 între 35 – 39 de ani și 693.437 între 40-44 de ani. 

În total, peste 2,8 milioane de femei cărora li se adresează măsura compensării cu 50% a vaccinului împotriva HPV.

Femeile tinere, mai preocupate de sănătatea lor

În România, aproape 3.500 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin – cel mai mare număr de cazuri din Europa. Jumătate dintre ele pierd lupta cu boala, țara noastră fiind pe locul 1 în Europa și la numărul de decese cauzate de cancerul de col uterin.

„Este evident că datele privind vaccinarea arată bine în acest moment. Cifrele sunt încurajatoare. Era oarecum și de așteptat, pentru că femeile aflate la vârsta adultă tânără sunt mult mai interesate și mai preocupate de sănătatea lor și pot lua decizii în nume propriu – nu mai avem de-a face cu minore pentru care decid părinții, și atunci ele decid să se vaccineze”, este interpretarea pe care o dă medicul Carmen Ungurean bilanțului de până acum al vaccinării împotriva HPV.

În plus, subliniază Carmen Ungurean, vorbim despre un vaccin care previne cancerul, iar „populația se raportează altfel când vine vorba de protecție împotriva cancerului. E vorba despre un cancer – mă refer la cel de col uterin – care omoară aproape 2.000 de femei pe an în România.”

România a introdus, inițial, în anul 2020, vaccinarea gratuită împotriva HPV a fetelor și adolescentelor. Din decembrie anul trecut, vaccinul este compensat 100% și pentru băieții cu vârsta de până la 18 ani și 50% pentru femeile între 19 și 45 de ani.

România a urmat modelul altor țări, care, în încercarea de a limita sau chiar elimina cazurile de cancer de col uterin, au oferit vaccinul gratuit inițial fetelor, apoi au extins măsura și la băieți și chiar și la adulți.

Vaccinul HPV, recomandat și după începerea vieții sexuale

HPV (Human Papilloma Virus) este cea mai cunoscută infecție virală cu transmitere exclusiv sexuală din lume. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcursul vieții, în contact cu cel puțin una dintre tulpinile virusului HPV. 

„Noi recomandăm, din punct de vedere al sănătății publice, vaccinarea înainte de începerea vieții sexuale, pentru că atunci răspunsul și beneficiile sunt maxime. Dar și după începerea vieții sexuale vaccinul este eficient, ba chiar este recomandat”, arată dr. Carmen Ungurean.

În multe cazuri, virusul este eliminat de sistemul imunitar. Atunci când acest lucru nu se întâmplă, infecțiile cu HPV pot declanșa câteva tipuri de cancer, cel mai frecvent fiind cancerul de col uterin. Chiar dacă acest lucru se întâmplă mai rar, infecțiile cu HPV pot determina și apariția cancerului laringian, faringian, penian, vulvar, anal sau tegumentar. 

„În 80% dintre cazuri, infecția cu HPV se elimină de la sine, fără să lase urmări. După începerea vieții sexuale, o femeie trece printr-un număr de infecții cu HPV. Repetiția este cheia, pentru că vaccinarea previne ca vreuna dintre aceste infecții recurente pe care le face o femeie să devină persistentă. Infecția persistentă este cea care produce leziunile pre-canceroase și canceroase ale colului uterin”, precizează dr. Carmen Ungurean. 

„Persistența virusului HPV la nivelul colului uterin este problema”

Este „foarte puțin probabil” ca o singură infecție cu HPV să ducă la apariția cancerului de col uterin, spune, într-un dialog cu HotNews, și dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de vaccinologie al medicilor de familie din România. 

„În România avem, anual, în jur de 3.500 de femei care sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. Din câte? Anual se nasc în jur de 150.000 de femei. Având în vedere că 80% din populația globului se infectează cel puțin o dată, înseamnă că 80% din 150.000 de femei ar putea intra în contact cu infecția. Infecția inițială determină apariția unor leziuni, dar există un mecanism de eliminare a lor – celulele se elimină dacă nu ai infecție persistentă, adică dacă nu te infectezi o dată și încă o dată.”

„Persistența virusului HPV la nivelul colului uterin este problema”, subliniază medicul. Iar condiția pentru a nu te îmbolnăvi este „să nu existe infecție persistentă”.

„Cheia este infecția persistentă, iar acesta este motivul pentru care vaccinarea făcută după infecție aduce beneficii”, arată dr. Gindrovel Dumitra. „Să zicem că infecția s-a produs la vârsta de 17 ani, odată cu primul contact sexual. De ce să vaccinez o femeie de 30 de ani? De aia, pentru că această femeie se poate reinfecta în continuare, în condițiile în care, până acum, organismul ei a reușit să facă clearance – eliminarea infecției.”

Un alt argument foarte important este că, dacă te-ai infectat cu un serotip, te poți infecta ulterior și cu alte serotipuri (tulpini), iar vaccinul poate împiedica acest lucru, mai spune dr. Gindrovel Dumitra. 

Nu în ultimul rând, în cazul altor infecții, apar anticorpi care te protejează o perioadă lungă de boală. În cazul rujeolei, spre exemplu, protecția naturală apărută după infecție durează o viață. Trecerea prin infecția cu HPV nu determină însă protecție pe termen lung, arată dr. Gindrovel Dumitra, ci cel mult pentru o lună – două. 

O situație specială o reprezintă femeile cu probleme ale sistemului imunitar, care ar trebui cu atât mai mult să se vaccineze: „În cazul unei infecții cu HPV pe un fond imunodepresat, riscul ca infecția să devină persistentă și să nu se mai auto-limiteze, cum se întâmplă de obicei, este unul foarte mare. Vaccinarea le este recomandată în speranța că putem preveni reinfectarea”, subliniază dr. Carmen Ungurean. 

Vaccinarea, incompletă fără un program eficient de screening

Evoluția de la infectarea cu HPV – în cazul în care aceasta persistă și nu se elimină –  până la apariția cancerului invaziv durează 10-15 ani. Un interval de timp foarte lung, „în care noi putem să tratăm femeia respectivă, putem să depistăm precoce prin screening, astfel încât să tratăm leziunile respective”, mai spune dr. Gindrovel Dumitra. 

„În țările unde există un program de screeening eficient, cum este Portugalia – care are 87% acoperire, în timp ce la noi este 8% – totuși mai există unele femei care fac cancer invaziv din diverse motive. De aceea, metodele folosite pentru eliminarea cancerului de col uterin presupun atât vaccinare, cât și screening. Nu se exclud una pe alta”, subliniază coordonatorul Grupului de vaccinologie al medicilor de familie din România.

De altfel, Organizația Mondială a Sănătății a adoptat o strategie globală prin care își propune să grăbească eliminarea cancerului de col uterin pentru perioada 2020-2030.

Strategia globală are ca obiective:

  • 90% dintre fete să fie vaccinate complet cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani.
  • 70% dintre femei să fie supuse unui test de înaltă performanță până la 35 de ani și din nou până la vârsta de 45 de ani.
  • 90% dintre femeile identificate cu boli de col uterin să primească tratament (90% dintre femeile cu leziuni precanceroase și 90% dintre femeile cu cancer invaziv).

Citește și: Câți băieți s-au vaccinat împotriva HPV în primele luni de când vaccinul este gratuit pentru ei în România

INTERVIURILE HotNews.ro