Cauzele prăbușirii avionului MiG-21 LanceR și elicopterului IAR-300 Puma. Primele ipoteze luate în calcul

Tragedia aeriană care a avut loc miercuri seara în județul Constanța în care două aeronave de tip diferite – un avion de vânătoare MiG-21 LanceR și un elicopter IAR-330 Puma – s-au prăbușit la scurt timp una după alta a adus în discuție posibilele cauze, mai ales prin prisma îngrijorărilor că la distanță mică de România se duce un război deschis, inclusiv cu forțe aeriene implicate.

Cauzele exacte pentru prăbușirea celor două aeronave vor fi stabilite cu exactitate în urma a două anchete ce se vor realiza pentru fiecare situație în parte de Ministerul Apărării. Vasile Dâncu a spus că vor fi prezentate și concluzii parțiale după demararea celor două anchete.

• În orice caz, MApN respinge orice conexiune cu situația de război din Ucraina: „Este exclusă orice conexiune între situația din Ucraina și prăbușirea aparatelor militare Mig 21 și IAR-330, aseară, în județul Constanța. A început o anchetă a Parchetului Militar care va determina cauzele exacte ale accidentelor și alte informații în acest sens vor fi comunicate doar de procurori”, a declarat purtătorul de cuvânt al MApN pentru biziday.ro.

Cauzele prăbușirii elicopterului IAR-300 Puma

Din primele indicii se pare că cele două evenimente tragice ar avea la bază cauze diferite, chiar dacă discutăm de aeronave care au căzut la scurt timp unul după altul, în aproximativ aceeași zonă, în aceleași condiții meteo.

În cazul elicopterului prima ipoteză este depunerea givrajului (gheții) pe palele rotorului ceea ce ar fi dus la scăderea portanței și prăbușirea aeronavei.

Elicopterul IAR 330-Puma, cu cinci militari la bord și doi salvatori pe mare de la Forțele Navale, a decolat în jurul orei 20.21 în misiune de căutare-salvare a aeronavei Mig 21 LanceR, și a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar în jurul orei 20.44.

Pilotul a raportat vreme nefavorabilă și se întorcea la bază / Ce este givrajul și de ce este așa de periculos

Înainte să fie pierdut contactul, pilotul a raportat condiții meteo nefavorabile și a decis întoarcerea la bază. De subliniat că în cazul oricărei astfel de misiuni, pilotul este șeful misiunii și este mereu cel care decide dacă continuă o misiune sau nu – evaluează riscurile și ia o decizie.

În momentul prăbușirii în zona respectivă condițiile meteo la sol arătau o ușoară ninsoare, rafale de vânt și temperaturi puțin sub 0 grade.

Dacă la sol aceste condiții nu par extraordinare, în aer ele pot fi amplificate și pot fi combinația perfectă care să ducă la apariția givrajului – depunerea de gheață pe componentele metalice ale aeronavei.

Givrajul reprezintă practic formarea unui strat de gheață pe diferitele componente metalice ale unei aeronave, ceea ce poate duce la alterarea puternică a caracteristicilor aerodinamice, la blocarea unor elemente mobile,poate afecta antenele radar, tubul Pitot, poate duce la blocarea carburatoarelor sau a admisiei aerului și poate îngreuna semnificativ aeronava.

În situația specifică a elicopterelor, givrajul mai poate duce la dezechilibrarea palelor elicelor prin depunerea de gheață ceea ce duce la vibrații puternice.

În cazul elicopterelor IAR-330 Puma trebuie precizat că ele nu dispun de tehnologie de degivrare a palelor rotorului, cum alte elicoptere mai moderne și complexe au astfel încât să poată fi folosite în aproape orice condiție meteo nefavorabilă.

Desigur, anchetatorii vor studia și alte posibile cauze, cum ar fi posibile defecțiuni tehnice sau eroare de pilotaj.

• Cine sunt cei șapte militari care au murit în elicopterul IAR 330 Puma prăbușit la Constanța

Cauzele prăbușirii avionului MiG-21 LanceR

În cazul avionului de vânătoare MiG-21 LanceR prima ipoteză de lucru a anchetatorilor este o defecțiune tehnică ce ar fi dus la prăbușirea aeronavei la scurt timp după decolare.

Avionul MiG 21 decolase de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu în jurul orei 19.50, iar contactul radar s-a pierdut în jurul orei 20.03.

Pe imagini surprinse de camere de supraveghere apare o lumină pe cer ce ar fi fost de la explozia din momentul prăbușirii. Pe diferitele camere de supraveghere apare ora 19:52 sau 19:57, nefiind clar dacă acele ore afișate pe camerele de supraveghere sunt exacte.

MiG 21 LanceR B și Lancer C în fundal / Sursa: RoAF

Ipoteza unei defecțiuni tehnice este cea mai la îndemână dacă ne gândim la istoricul de prăbușiri al avioanelor MiG-21 LanceR, 20 de astfel de aeronave care au căzut din 1994 încoace.

Avioanele de sorginte sovietic sunt în serviciu de peste 40 de ani, modernizate între ’97 și 2002, dar au și fost folosite intens în ultimii ani după escaladarea tensiunilor în zona Mării Negre.

Accidentul de acum este practic al patrulea cu acest tip de avion din ultimii cinci ani.

Totodată anchetatorii vor trebui să afle de ce pilotul nu a reușit să se catapulteze. Momentul prăbușirii a avut loc la foarte puțin timp după decolare, însă teoretic pilotul ar fi putut avea suficient timp încât să se catapulteze. Și la această întrebare rămâne de găsit răspuns în ancheta derulată de către MApN. În cadrul anchetei vor fi luate în calcul și celelalte posibile cauze – condițiile meteo nefavorabile sau eroare de pilotaj.

• Câte avioane de vânătoare MiG-21 LanceR mai are România, câte s-au prăbușit până acum, cât sunt de vechi și de ce vor mai fi ținute în serviciu încă o vreme bună