Cazul Al Pacino și o întrebare valabilă și în România: când ești prea bătrân să devii tată?
Un psiholog și un medic specialist în obstetrică-ginecologie au vorbit cu HotNews.ro despre riscurile pe care și le asumă bărbații care aleg să devină tați la vârste mai înaintate.
Al Pacino a devenit tată la vârsta de 83 de ani. Actorul și iubita lui în vârstă de 29 de ani, Noor Alfallah, au urat bun venit pe lume unui băiețel pe care l-au numit Roman Pacino.
Nu este singura celebritate care a mers pe acest drum la bătrânețe: nume precum Robert De Niro, Bernie Ecclestone sau Mick Jagger au devenit tați după vârsta de 70 de ani.
Deși pare că bărbații nu sunt presați de un ceas biologic și pare că pot face asta lejer după vârsta de 40 de ani, adevărul este că alegerea lor nu este lipsită de riscuri. Pentru a înțelege mai bine ce îi determină pe bărbați să ia o astfel de decizie, dar și care pot fi consecințele, am stat de vorbă cu un psiholog și un medic specialist obstetrică-ginecologie.
Creșterea vârstei când bărbați devin tați, un trend în lumea occidentală
Societatea în care trăim, impactul tehnologiei, cât și descoperirile medicale sunt doar câțiva dintre factorii care ne influențează și care parcă ne dau de înțeles că „avem tot timpul din lume.”
Dacă până acum s-a vorbit foarte mult despre riscurile pe care le poate avea o femeie care alege să devină mamă după vârsta de 40 de ani, a venit vremea să vorbim și despre ce impact poate avea asupra fătului dacă bărbatul alege să devină tată cât mai târziu la maturitate.
De exemplu, în Statele Unite, statisticile arată că între 1972-2015, vârsta la care bărbații aleg să devină tați a crescut cu 3,5 ani; practic, un tată obișnuit are în jur de 30,9 ani, în timp ce 9% dintre ei au peste 40 de ani atunci când se naște copilul lor.
Evident, există și extreme, atât la femei, cât și la bărbați: cineva a devenit tată la 92 de ani, conform Guinness World Records, iar Adriana Iliescu, cea mai bătrână mamă din România, a născut la vârsta de 66 de ani.
„Bărbații vor găsi mereu scuze extrem de logice”
Psihoterapeutul Matei Stănculescu spune că mulți bărbați aleg să devină tați după vârsta de 40 de ani, deoarece ei nu simt presiunea biologică așa cum o resimt femeile.
„Acel ceas care ticăie la femei din ce în ce mai tare după 30 de ani nu se aude și la bărbați. Și, din discuțiile avute în cabinet, sunt convins că și femeile din secolul nostru ar gândi la fel dacă nu ar avea presiunea asta biologică. Cumva, vremurile pe care le trăim ne fac să vedem anii 20 ca fiind inițierea în viață, anii 30 sunt perioada în care trebuie să tragem tare pentru a atinge obiective mărețe și, rămâne loc pentru culesul roadelor (familie și copii), undeva după 40”, explică el.
Mai mult, specialistul atrage atenția și asupra faptului că „bărbații trec prin criza existențială cea mai acută în jurul vârstei de 30 și un pic de ani, iar în timpul acestei crize e greu să ia în calcul o responsabilitate în plus. Așadar, sunt șanse mai mari să faci copilul înainte sau după.”
Stănculescu, trainer, coach ACC, mental fitness și co-fondator al Centrului Eka, hub de wellbeing, psihoterapie, psiho-educație și dezvoltare personală, vorbește și despre cum bărbații sunt mereu pregătiți să găsească scuze extrem de logice și coerente vizavi de subiect.
Întrebat dacă și faptul că femeile aleg în prezent să devină mame mai târziu influențează comportamentul bărbaților, el a precizat:
„Nu gândește niciunul ceva de genul „lasă iubita, tragem acum tare să obținem promovările alea și după o să ne permitem fără probleme tratamente de fertilizare. Numai bine, avem un motiv în plus să mai mergem la turci”.
Bărbații se agață de tot felul de motive pentru a argumenta ceva ce, vă spun din experiența în cabinet, nici ei nu înțeleg. Și asta pentru că avem de fapt de a face cu o frică de ceva mare, important, greu. Și doar prin terapie poate fi scoasă din subconștient și adusă la suprafață.”
„Înaintarea în vârstă nu este o problemă care afectează doar femeile”
Raluca Enciu, medic specialist obstretică-ginecologie, doctor în științe medicale, spune că într-o epocă în care totul se întâmplă „fast”, atunci când vine vorba de o sarcină, lucrurile nu stau deloc așa.
„Odată cu trecerea timpului se constată o creștere a vârstei la care femeile obțin prima sarcină. În România, vârsta medie la care o femeie devenea mamă în anul 1948 era de 24,5 ani, în timp ce în 2019 de 28,9 ani.
Un studiu din Marea Britanie arată că mai multe femei aleg să obțină o sarcină peste 40 de ani decât sub 20 de ani. Astfel se explică și numărul mai mare de complicații apărute pe parcursul sarcinii în epoca contemporană.
Lipsa unui partener, cariera, aspectele financiare, locuința, călătoriile sau pur și simplu sentimentul de a nu fi pregătit, sunt doar câteva dintre motivele pentru care tinerii aleg să întârzie momentul conceperii unei sarcini. Dar acest trend poate avea repercusiuni asupra fertilității, sănătății sarcinii, bebelușului și mamei. Pentru atât de mulți ani, s-a considerat eronat că înaintarea în vârstă este o problemă care afectează doar femeile”, explică ea.
Mai mult, Dr. Raluca Enciu aduce în vedere și o serie de studii care confirmă cele de mai sus.
„Un studiu recent realizat în SUA pe un lot de 40,5 milioane de sarcini a demonstrat că vârsta paternă este un factor de risc pentru naștere prematură (sub 37 de săptămâni), greutate mică la naștere, scor Apgar mic și alte multiple afecțiuni. Cu cât vârsta paternă a fost mai înaintată, cu atât bebelușii au avut nevoie mai frecvent de suport pentru respirație și îngrijiri în unitățile de terapie intensivă.
Un alt studiu publicat de Dr. Eisenberg, profesor urolog la Stanford, identifică o legătură între vârsta paternă peste 40 de ani și riscul pentru bebeluși de a avea malformații congenitale, anomalii psihiatrice, precum schizofrenie sau tulburare bipolară și tulburări comportamentale precum autism.
Apropo de asta, un studiu interesant efectuat pe un lot populațional de femei și bărbați născuți în Israel în anii 1980 a arătat un risc de șase ori mai mare de a dezvolta autism, pentru copiii ai căror tați au fost mai în vârstă de 40 de ani”, explică medicul.
Factorii care influențează bărbații să devină tați mai târziu și de ce „fertilitatea este un sport de echipă”
Matei Stănculescu aduce în discuție și factorii care pot influența bărbații să aleagă să devină tați după vârsta de 40 de ani și vorbește despre cum primează fantezia de a face tot felul de lucruri faine cu fiul/fiica ta – de la puzzle-uri și mașinuțe sau citit de povești, la dansat prin casă, mers la sport, la film sau la teatru.
„Totodată, să nu neglijăm instinctul patern. Am lucrat și lucrez cu multe familii în care tatăl și-a dorit mai mult copilul sau este mai atent, mai grijuliu, mai implicat și mai responsabil în creșterea și educația lui decât mama. Nu spun că este o regulă, spun doar că asta poate explica dorința unui bărbat de 40+ de a deveni tată”, adaugă psihoterapeutul.
Raluca Enciu vorbește și despre cum „fertilitatea este un sport de echipă”, iar ambii parteneri au responsabilități egale în ceea ce privește sănătatea sarcinii.
„Este o certitudine că abilitatea partenerilor de a concepe o sarcină scade odată cu înaintarea în vârstă, iar 35 de ani pentru femei și 40 de ani pentru bărbați au fost considerate mulți ani valori prag.
Cu toate acestea, momentul exact când se produce acest declin nu îl știm și acesta poate varia foarte mult de la persoană la persoană. Spre deosebire de femeie, care se naște cu un număr de ovule, bărbatul, după pubertate, produce constant noi spermatozoizi. Astfel, odată cu înaintarea în vârstă pot apărea mutații în celulele care produc spermatozoizi, care afectează atât volumul spermei, cât și motilitatea și calitatea spermatozoizilor”, subliniază medicul specialist.
Bărbatul are un rol foarte important în sănătatea reproductivă
În cazul unei relații, unde bărbatul își dorește să mai aștepte până să devină tată, iar femeia este pregătită să fie mamă, deoarece atinge pragul biologic, psihoterapeutul Matei Stănculescu aduce în discuție un moment critic, unde terapia de cuplu poate juca un rol esențial.
„Bărbatul are un motiv în spatele acestei așteptări. Ori că e nehotărât dacă vrea sau nu un copil, ori că nu e sigur dacă femeia este potrivită, ori că îi este frică de responsabilitatea asta sau, cum am avut de curând un caz, îi era teamă ca nu care cumva femeia să-l iubească mai puțin după, să-l neglijeze.
Variante sunt o infinitate, tocmai de aceea este important mersul în terapia de cuplu și chiar în cea personală, pentru a înțelege exact care sunt fricile care te țin pe loc și ce ai de făcut pentru a le depăși”, încheie el.
Dr. Raluca Enciu oferă și un sfat personal, din punct de vedere medical, unde subliniază cât de necesară este o conștientizare a rolului deosebit de important al bărbatului în sănătatea reproductivă, responsabilitate care începe cu atenție asupra sănătății din perioada preconcepțională.
„Factori de risc precum obezitate, sedentarism, fumat, alcool, droguri, toate acestea pot fi evitate sau ameliorate atunci când plănuim o sarcină. Pentru populația feminină, 40 este noul 35, cu toate acestea este important ca orice femeie care alege să amâne momentul concepției să cunoască riscurile.
Rezerva ovariană și calitatea ovocitelor sunt afectate de înaintarea în vârstă, de aceea șansele de a obține o sarcină scad și riscurile pentru bebeluș cresc.
Avortul spontan, boli genetice precum sindromul Down, greutate mică la naștere (sub 2500 g) sau complicații obstetricale precum diabet gestațional, preeclampsie (apariția hipertensiunii pe parcursul sarcinii), naștere prematură (înainte de 37 săptămâni de sarcină), poziția anormală a fătului în timpul travaliului, toate acestea se întâlnesc mai frecvent în cazul sarcinilor obținute după 35 de ani”, explică ea.
Specialista în obstretică-ginecologie atrage atenția și asupra faptului că o sarcină nu este obligatoriu să evolueze cu complicații, chiar dacă, procentual, riscul este mai mare la o vârstă mai înaintată.
„De aceea e bine să fie evitați pe cât posibil factorii de risc și să se efectueze consultații de specialitate la un interval de timp bine stabilit împreună cu medicul obstetrician, pentru a putea depista la timp eventuale complicații și a aduce pe lume un bebeluș sănătos”, încheie ea.