Cazul TVA la cafea, tranșat definitiv în instanță. Avocatul care a câștigat în fața ANAF lansează mai multe acuzații. „Pentru firme e mai mult decât tragic”
După aproape doi ani, controversa privind TVA-ul aplicat băuturilor calde pe bază de cafea și ceai a fost clarificată de instanță. Într-o discuție cu HotNews, avocatul care a câștigat în fața ANAF, Bogdan Blaj, acuză că situația care a afectat HoReCa se repetă și în alte domenii. El susține că inspectorii ANAF speculează orice neclaritate legislativă pentru a amenda firmele. În unele cazuri, acestea au dat în judecată statul și au câștigat.
La mijlocul lunii iunie, Curtea de Apel Cluj a decis definitiv că TVA la cafea este de 9%, nu de 19% cum a susținut ANAF, care a taxat astfel firmele.
Instanța a afirmat că legea trebuie aplicată în favoarea contribuabilului, nu a Fiscului, după mai multe contre pe acest subiect.
Cum a pornit totul? De la 1 ianuarie 2023, o serie de modificări legislative au generat confuzie în domeniul HoReCa: care este nivelul de TVA aplicat cafelei și ceaiului: 9% sau 19%?
Au fost mai multe discuții între experți. Într-o prezentare, consultantul fiscal Mariana Vizoli a arătat că „din discuțiile cu reprezentanții autorității fiscale rezultă că pentru cafeaua preparată se aplică cota de 19% (în creștere de la 9% n.r.), indiferent dacă este servită cu sau fără zahăr/lapte”.
Altfel spus, nici specialiștilor în fiscalitate nu le era foarte clar cu ce cote se lucrează.
Creștere de 10%, pentru că „nimeni nu a înțeles bine până acum”
În martie 2023, un client al unei case de avocatură din Cluj a solicitat ANAF o clarificare pe această temă. Instituția a transmis inițial un răspuns, apoi s-a răzgândit, susține avocatul Bogdan Blaj.
„Am primit o adresă în care nu doar că scrie că e 9%, ci e și bolduit și subliniat răspunsul. Bun… Câteva luni mai târziu, au emis un document prin care au zis că, de fapt, era 19% și că nimeni nu a înțeles bine până acum. Și au început controale în toată țara pe această temă. În unele situații au convins firmele să facă declarație rectificativă ca și cum firmele își asumă că au greșit. Mulți au făcut așa, de frică. Alții n-au vrut și li s-au emis decizii de impunere pe care, din păcate, doar unii le-au contestat”, spune avocatul.
Tribunalul Brașov i-a dat câștig de cauză în primă instanță, iar, pe 12 iunie 2025, Curtea de Apel a venit cu o decizie definitivă în favoarea firmelor din HoReCa.
Cum a motivat prima instanță
„Prin urmare, sfera de aplicabilitate a prevederilor art. 291 din Codul fiscal nu a fost clară, iar în condițiile în care aceasta nu a putut fi stabilită în mod cert de către ANAF încă de la data intrării în vigoare a modificărilor adoptate prin OG nr. 16/2022, în mod corect a susţinut reclamanta că, în interpretarea și aplicarea acestor dispoziții, trebuie aplicat principiul in dubio contra fiscum”, scrie în motivarea primei instanțe (la data discuției cu HotNews.ro, Curtea de Apel Brașov nu redactase încă motivarea deciziei finale – n.r.).
„În cauză, aplicarea acestui principiu presupune aplicarea cotei TVA de 9% băuturilor pe bază de cafea/ceai/maté sau a altor băuturi nealcoolice preparate în cadrul unităților care desfășoară activități încadrate în codurile CAEN 5610, 5621, 5629 și 5630 sau prin intermediul aparatelor de tip vending, cum este și cazul reclamantei.
Concluzionând, instanţa apreciază că stabilirea unei cote TVA suplimentare de plată, prin aplicarea cotei standard T.V.A. de 19%, prin Decizia de impunere nr. __, s-a întemeiat pe reguli care nu au fost clare, precise şi previzibile, astfel că, aplicând principiul se impune in dubio contra fiscum se impune anularea actului administrativ-fiscal şi exonerarea reclamantei de plata sumei impuse”, mai scrie în motivarea primei instanțe.
Acum, Curtea de Apel a menținut decizia primei instanțe. A pus capăt uneia dintre cele mai controversate interpretări fiscale ale ultimilor ani, spune avocatul Blaj.
„Îți faci niste calcule și apoi dintr-odată trebuie să plătești retroactiv”
Avocatul acuză că HoReCa este doar un exemplu de domeniu unde inspectorii fiscali procedează astfel. El susține că ANAF speculează neclaritățile pentru a încasa bani în avans de la cine apucă. „Acest lucru se întâmplă indiferent de domeniu”, spune Blaj.
„Pentru firme este mai mult decât tragic. Tu, ca firmă, la începutul anului îți faci niște predicții, estimezi cât vei încasa, cât vei investi. Apoi, dintr-odată, trebuie să plătești retroactiv, ajungi în situația în care nu ai ce să faci, pentru că sunt sume foarte mari și, de frica unor alte controale, mulți nu au contestat”, adaugă avocatul.
Tanczos Barna: „Au tendința, și e și normal, să interpreteze legea în favoarea statului”
Întrebat, în februarie, despre această situație, Tanczos Barna, ministru al Finanțelor la acea vreme, a spus, într-o discuție cu HotNews că „sunt situații când unii dintre angajații ANAF interpretează poate excesiv legea și în favoarea statului”.
„Cred că este și normal să existe această tendință, că acesta este rolul lor, dacă este o ambiguitate, ei au tendința, și este și normal, să interpreteze legea în favoarea statului”, a spus Tanczos Barna.
El a mai spus că, deși „sunt și situații când statul pierde procese (…) ANAF a adus suplimentar la buget peste 70 de miliarde de lei”.
„Sunt bani aduși, nepierduți în procese, virați de contribuitori, de cei care plătesc taxe și impozite. Deci, lucrurile nu pot fi generalizate”, a continuat el.
HotNews a trimis o solicitate și ANAF un punct de vedere pe această temă, pe care îl vom publica de îndată ce îl vom primi.
INTERVIURILE HotNews.ro