CCR a admis sesizarea PNL si PMP privind neconstitutionalitatea legilor TVR si Radioului public

Curtea Constitutionala a admis, miercuri, sesizarea PNL si PMP privind la modificarile aduse de Parlament legilor televiziunii publice si radioului public, pe care le-a declarat neconstitutionale, anunta News.ro. In cazul Legii SRTv, doar unele articole au fost declarate neconstitutionale, Curtea urmand sa anunte in cursul zilei de miercuri care au fost criticile admise.

Curtea Constitutionala a dezbatut miercuri sesizarea depusa de PNL si PMP privind modificarile aduse la finalul lunii iunie legii Societatii Romane de Televiziune si legii Societatii Romane de Radio, despre care spun ca vor compromite iremediabil statutul, organizarea si functionarea celor doua servicii publice autonome de interes national, reglementate si de Constitutie.

„Pentru o serie intreaga de argumente constitutionale si juridice, PNL solicita CCR sa declare, in integralitate, neconstitutionala aceasta lege care, in opinia PNL, va compromite iremediabil statutul, organizarea si functionarea celor doua servicii publice autonome de interes national, reglementate si de legea fundamentala a Romaniei”, a aratat PNL.

PNL a aratat, in sesizarea adresata CCR, ca Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat propunerea legislativa (L263/2016) in sedinta din data de 20 iunie 2017, dar cu un continut substantial modificat fata de forma dezbatuta si adoptata de prima camera sesizata (Camera Deputatilor) incalcand astfel principiul bicameralismului.

„Pe fond, propunerea legislativa astfel cum a fost adoptata, incalca principii si drepturi constitutionale si nu clarifica statutul juridic al SRR si SRTv ca urmare a schimbarii modalitatii de finantare introduse prin Legea nr. 1 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe si tarife, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative”, se arata in sesizarea depusa de liberali la CCR.

PNL a mai aratat in sesizarea catre CCR ca Guvernul Romaniei a transmis Senatului, in luna martie a acestui an, punctul sau de vedere negativ cu privire la propunerea legislativa criticata, iar Comisia pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital din cadrul Senatului a emis, de asemenea, un aviz negativ inca din 14 iunie 2016.

Astfel, PNL a sesizat CCR ca legea in cauza incalca drepturi fundamentale constitutionale si permite ingerinte nepermise ale autoritatilor statului asupra dreptului de asociere, care „nu respecta principiul consacrat al proportionalitatii in raport de rigoarea exigentelor indicate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului si de Comisia de la Venetia”.

„Actuala lege a SRR si SRTV reprezinta o sfidare si o incalcare a drepturilor cetatenilor romani din strainatate, drepturi recunoscute acestora inca din anul 1994 de la adoptarea legii initiale”, mai spun liberalii.

PNL a subliniat in sesizarea adresata CCR ca noua lege anuleaza practic obligatia constitutionala a statului roman de a sprijini intarirea legaturilor cu romanii din afara granitelor sub aspect identitar, etnic, cultural, lingvistic sau religios. Astfel, prin noua lege, arata PNL, s-a abrogat in integralitate norma (art.42) care prevedea finantarea producerii si difuzarii emisiunilor radiofonice si de televiziune adresate strainatatii, blocand astfel activitatea Radio Romania International si TVR International. In schimb, mai spun acestia, din fondurile alocate celor doua societati de la bugetul de stat, vor fi finantate si emisiunile in limbile minoritatilor nationale. Potrivit PNL, noua lege exclude de la finantare achizitia de licente, productia si difuzarea evenimentelor de importanta majora cu caracter cultural, artistic si sportiv, interne sau internationale (de genul competitiilor sportive internationale, concursuri si festivaluri nationale si internationale), aducand astfel un prejudiciu semnificativ dreptului la informare al cetatenilor romani.

„Consideram ca legea de modificare a legii SRR si SRTV nu este doar neconstitutionala, exista un risc real ca acest act normativ, odata intrat in vigoare, sa produca prejudicii iremediabile celor celor doua servicii publice media autonome de interes national. Legea nu respecta principiul bicameralismului, iar numeroase prevederi incalca drepturi fundamentale recunoscute cetatenilor romani. Consider de o gravitate deosebita abrogarea unor norme legale care incalca si restrang drepturile romanilor din afara granitelor tarii in ceea ce priveste sustinerea legaturii lor cu tara. Existe numeroase exemple in UE si in lumea intreaga ca astfel de exercitii legislative politicianiste, populiste, generate de ambitii personale si de un interes comun general al societatii, au dus in timp, la compromiterea activitatii unor radiouri sau televiziuni publice. Mai mult, aceasta lege va scoate de sub controlul parlamentar executivul SRR si al SRTV si il va duce intr-o zona a arbitrariului si a influentelor politice. Consideram ca legea este neconstitutionala in integralitate”, a declarat senatoarea Iulia Scantei, vicepresedinte al Senatului, care detine si calitatea de membru in Comisia pentru Cultura si Media din Senat.

Liberalii mai sustin ca prin separarea functiilor de presedinte-director general, PSD urmareste de fapt sa scoata de sub controlul Parlamentului functia executiva, punand-o in sarcina unui director general care va avea majoritatea atributiilor executive, derobat de orice raspundere fata de Parlament, in timp ce Consiliul de Administratie va avea un rol pur decorativ.

„De asemenea, proiectul de lege a urmarit in 2017 schimbarea componentei consiliilor de administratie ale SRR si SRTV, astfel incat acestea sa nu-si mai incheie mandatul la termen, ci mult mai devreme si sa dispuna de o majoritate confortabila, conform algoritmului politic stabilit de alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016”, a mai aratat PNL in sesizarea depusa la CCR.

Senatul a adoptat la finalul lunii iunie, in calitate de camera decizionala, o serie de modificari la legea TVR si la legea Radioului public, una dintre cele mai importante fiind separarea functiilor de presedinte de cea de director general ale celor doua institutii.