CCR declară neconstituțională testarea cu poligraful a angajaților din ANAF, Oficiul pentru Jocuri de Noroc și vămi

Curtea Constituțională a declarat ca neconstituționale trei articole din Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, unul dintre proiectele pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea. Cele trei articole se referă la folosirea testelor poligraf în cazurile în care există suspiciuni privind abateri de la integritate a angajaților dintre trei instituții ale statului.

Proiectul de lege conține noile taxe impuse de către Guvern, iar pe lângă acestea se referă și la chestiuni legate de funcționarea unor instituții de stat. Imediat după adoptarea prin asumarea răspunderii, partidele de opoziție au contestat proiectul la CCR.

Judecătorii Curții au declarat legea constituțională cu excepția unor prevederi conținute în articolele XVII, XIX și XX care se referă la utilizarea testelor poligraf, cunoscut și sub numele de detector de minciuni, în cazurile în care există suspiciuni că angajați de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc au comis abateri de la integritatea cerută de funcțiile deținute.

„Cu privire la sintagma „inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf” din cuprinsul articolelor XVII, XIX și XX din legea criticată, Curtea a constatat că aceasta nu întrunește standardul constituțional de claritate și previzibilitate prevăzut de art.1 alin.(5) din Legea fundamentală”, se spune într-un comunicat al Curții Constituționale.

Prevederile declarate ca neconstituționale de către CCR sunt:

• „În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Oficiului, personalul poate face obiectul testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf.
• În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din cadrul Autorității Vamale Române, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Autorității, personalul poate face obiectul testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf.
• În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate și principiile aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici care ocupă funcțiile publice de conducere din Agenția Națională de Administrare Fiscală, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control și de executare silită, la solicitarea conducerii Agenției, personalul poate face obiectul testelor de integritate, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf, în condițiile legii.”

Cu aceste excepții, legea în ansamblul ei a trecut testul de neconstituționalitate și va merge către promulgare, însă fără cele trei articole menționate, întrucât CCR a respins obiecție de neconstituționalitate a legii în ansamblu, invocând faptul că Parlamentul dispune de o marjă largă de opțiuni în ce privește eficientizarea modurilor de folosire a banilor publici.

„Prevederile legislative promovate constituie opțiuni de politică economică ale Parlamentului, care are o largă marjă de apreciere în alegerea soluțiilor optime pentru asigurarea coerenței și eficienței circuitului economic, precum și evitarea unor consecințe negative referitoare la deficitul bugetului general consolidat”, precizează sursa citată.

De asemenea, Curtea a respins și obiecțiile de neconstituționalitate extrinsecă, judecătorii constatând că regulile procedurale au fost respectate în procesul de legiferare.

Anterior sesizării CCR, partidele de opoziție (AUR, POT și SOS România) au depus moțiuni de cenzură pentru cele patru proiecte de lege din Pachetul 2 pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea. Moțiunile au fost supuse votului în Parlament pe 7 septembrie însă niciuna dintre ele nu a fost adoptată.