Ce a făcut Nicuşor Dan la New York. „Important a fost să dea asigurări marilor companii americane”. Un consilier explică mesajele președintelui la ONU
În mai multe evenimente la care a participat în SUA, de la ONU până la alte forumuri, Nicușor Dan a vorbit despre agresiunea Rusiei și mijloacele folosite de aceasta contra democrațiilor europene, inclusiv contra României.
Ieri, la New York, Nicușor Dan a ales să-și deschidă discursul de la Adunarea Generală a ONU cu un mesaj de apreciere pentru Statele Unite.
Cum se acoperă vocea cetățenilor
Vorbind în engleză, președintele a spus că românii privesc spre SUA cu respect și recunoștință, inclusiv pentru contribuția americană la căderea Cortinei de Fier și la deschiderea drumului României către democrație și libertate.
A continuat cu un avertisment despre manipularea prin rețelele sociale: conturile false care acționează coordonat pot acoperi vocea cetățenilor și îi pot descuraja să-și exprime opiniile sau să susțină o cauză.
„E o temă de preocupare cetăţenească, iar preşedintele a semnalat că e şi continuă să fie o preocupare a lui, personal, şi a Administraţiei Personale”, a explicat pentru presa românească consilierul pe politică externă şi securitate naţională, Marius Lazurca. Lazurca a avut o lungă carieră în diplomație și e perceput ca un intelectual conservator.
Lazurca a amintit că preşedintele s-a referit şi la relaţia bilaterală cu SUA în „augusta adunare a statelor lumii”. Aceste două teme au fost, potrivit lui Lazurca, prioritare pentru delegaţia românească de la ONU.
A vorbit şi despre dronele ruseşti
Președintele României a criticat Rusia pentru războiul împotriva Ucrainei, subliniind că un membru permanent al Consiliului de Securitate și-a abandonat deliberat obligația de a apăra pacea și urmărește o agendă revizionistă.
Dan a invocat încălcările spațiului aerian românesc și prăbușirea unei drone peste un bloc din Galaţi, cu răniți și pagube. El a avertizat că amenințarea rusă privește întreaga Europă, prin dezinformare, atacuri cibernetice și sabotaje. A continuat susținând creșterea cheltuielilor militare. România va continua să sprijine Ucraina și Republica Moldova, a promis șeful statului român.
„Preşedintele s-a adresat cetăţenilor întregii lumi, evocând temele de interes pentru întreaga umanitate din acest moment. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este şi o temă naţională, de interes pentru cetăţenii noştri, dar este de asemenea o temă globală”, a explicat Marius Lazurcă de ce președintele a ales acest mesaj.
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Ce se întâmplă cu aderarea la OCDE: nu era obiectivul principal
„Aderarea la OCDE a fost evocată de domnul preşedinte în discursul în faţa Naţiunilor Unite. Şi a fost evocată din nou din două raţiuni: întâi de toate, raţiunea naţională – e un proiect naţional care se bazează pe un consens al tuturor forţelor politice şi pe un efort de succes, condus de ambasadorul Luca Niculescu, de adaptarea administrativă şi legislativă la exigenţele OCDE”, a mai spus Marius Lazurca.
„Dar vizita la Naţiunile Unite nu este o vizită bilaterală. Programul preşedintelui a inclus şi contacte din SUA, dar OCDE nu face parte dintre obiectivele principale ale misiunii preşedintelui din New York în aceste zile. Mai important pentru preşedinte, din punctul de vedere al agendei economice, a fost să dea asigurări marilor companii americane, marilor investitori în obligaţiuni româneşti, că România face eforturi să rămână stabilă şi că instituţiile româneşti rămân dedicate agendei de corecţie fiscală pe care trebuie s-o facem”, a detaliat consilierul.
A solicitat sprijin pentru Cioloș
În discursul său, Nicușor Dan a prezentat România și ca destinație pentru investiții, punând accent pe specialiști, tehnologie și exploatarea gazelor din Marea Neagră, care ar urma să înceapă anul viitor.
Apoi, el a vorbit şi despre alte conflictele internaţionale, a susținut explicit planul de pace al lui Donald Trump pentru Gaza și dezarmarea Hamas, a spus că Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară şi a pledat pentru pace în Africa.
La finalul discursului, a cerut sprijin pentru Dacian Cioloş, care candidează la conducerea Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei şi a salutat iniţiativele pentru copii şi educaţie ale Melaniei Trump, Eminei Erdoğan și Olenei Zelenska.
La summitul pentru Crimeea, Nicușor Dan a spus că Rusia nu vrea să oprească războiul
După discursul din plen, Nicușor Dan a participat la cel de-al șaselea Summit al Platformei Internaționale pentru Crimeea, organizat la New York.
Reuniunea a fost dedicată situației din peninsula ocupată de Rusia din 2014 încoace, încălcărilor drepturilor omului și militarizării acesteia.
Nicușor Dan a spus că România rămâne de partea Ucrainei și că nu își schimbă poziția în privința războiului. Mesajul central a fost că Rusia nu vrea, în acest moment, să oprească războiul.
Din acest motiv, spune președintele, statele care sprijină Ucraina trebuie să pună mai multă presiune pe Moscova: sancțiuni economice mai dure și sprijin în continuare pentru Kiev.
La întâlnire a fost peste 60 de participanți, inclusiv 16 lideri, potrivit lui Volodimir Zelenski. Chiar şi statul Panama a participat pentru prima dată, iar președintele ucrainean a salutat și prezența Trinidadului și Tobago.
Dintre liderii europeni, la summit au participat preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, preşedintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, preşedintele Cehiei, Petr Pavel, preşedintele Muntenegrului, Jakov Milatović, preşedintele Slovaciei, Peter Pellegrini, preşedintele Estoniei, Alar Karis, prinţul Alois al Liechtensteinului, premierul Croaţiei, Andrej Plenković, premierul Maltei, Robert Abela, premierul Sloveniei, Janez Janša, premierul Andorrei, Xavier Espot Zamora, şi premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre.
Faţă în faţă cu Serghei Lavrov
După Summitul pentru Crimeea, Nicușor Dan a participat și la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU dedicată războiului din Ucraina.
La aceeași masă s-a aflat și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a reprezentat Rusia la reuniune. România a participat la reuniune deși nu este membră a Consiliului de Securitate.
Cu cine s-a întâlnit Nicuşor Dan la ONU
La ONU, zeci de lideri internaționali se succed la microfon, iar discursurile lor au adesea mai mult ecou în propriile țări decât în sala Adunării Generale. În acest șir de intervenții, o declarație neobișnuită sau un incident de protocol poate atrage atenția întregii lumi. Așa a rămas în istorie pantoful cu care Hrușciov ar fi bătut în masă în 1960, un episod celebru ale cărui detalii sunt încă disputate.
Liderii continuă să vină pentru că aici își pot transmite mesajele întregii lumi și pot avea, în câteva zile, întâlniri care altfel ar necesita luni de deplasări. O parte importantă a diplomației se întâmplă în afara sălii discursurilor, în întâlniri între şefi de stat şi între delegaţii naţionale.
Dintre liderii internaţionali, Nicuşor Dan a avut întâlniri bilaterale cu preşedintele Senegalului, Bassirou Diomaye Faye, şi cu preşedintele Guineei, Mamadi Doumbouya, ambele întâlniri vizând şi colaborarea în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei şi susţinerea candidaturii lui Dacian Cioloş la şefia organizaţiei.
El s-a mai întâlnit şi cu prim-ministrul Republicii Libaneze, Nawaf Salam, şi cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian.
În zilele în care s-a aflat în New York, Nicuşor Dan a avut și întâlniri cu oficiali americani, reprezentanți ai unor organizații și ai mediului de afaceri:
- Ronald S. Lauder, președintele World Jewish Congress
- António Guterres, secretarul general al ONU
- Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU
- Alianța foștilor ambasadori ai SUA în România
- Frederick Kempe, președinte și CEO al Atlantic Council
- antreprenori români din SUA din sectorul tech
- reprezentanți JPMorgan Chase și investitori în obligațiunile României
- reprezentanții comunității românești din New York
- Benjamin Black, CEO al U.S. International Development Finance Corporation (DFC).