Sari direct la conținut

Ce a primit – și ce nu a primit – premierul maghiar Orban de la Trump

HotNews.ro
Ce a primit – și ce nu a primit – premierul maghiar Orban de la Trump
Președintele SUA, Donald J. Trump, și prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în Biroul Oval al Casei Albe din Washington, D.C., pe 13 mai 2019. FOTO: Chris Kleponis / Zuma Press / Profimedia

La prima vedere, călătoria prim-ministrului ungar a fost exact ceea ce căutase la Washington: laude exuberante și o scutire de la sancțiunile asupra aprovizionării cu petrol, gaze și energie nucleară a Rusiei, scrie BBC.

Și toate acestea la doar cinci luni distanță de niște alegeri dificile. Dacă privim mai atent, însă, imaginea este mai puțin clară.

Partea americană a încheiat un acord comercial dificil – și unul costisitor pentru Ungaria.

Și nu există progrese în ceea ce privește cea mai mare bătaie de cap a lui Viktor Orban: încheierea războiului din Ucraina vecină și, odată cu aceasta, a umbrei lungi pe care conflictul o aruncă asupra Ungariei.

Să analizăm mai întâi victoria cheie a lui Orban – un an de scutire de la sancțiunile americane .

Intervalul de timp este interesant. Trump vrea în mod clar să-și ajute prietenul să câștige alegerile din aprilie. Iar scutirea se potrivește chiar parțial cu solicitarea Comisiei Europene adresată tuturor statelor membre de a pune capăt importurilor de petrol, gaze și combustibil nuclear rusesc până la sfârșitul anului 2027.

Ceea ce lipsește, din perspectiva UE, este orice angajament politic din partea lui Orban de a îndeplini această cerere – un angajament asumat și îndeplinit de guvernul ceh. Iar UE încearcă să înăsprească sancțiunile energetice – spre furia Ungariei și Slovaciei.

Departe de atenția presei, compania energetică maghiară MOL a modernizat două dintre rafinăriile sale – Százhalombatta din Ungaria și instalația Slovnaft din Bratislava – pentru a procesa țițeiul Brent în loc de țițeiul Ural cu conținut ridicat de sulf, care circulă prin conductele rusești.

Vineri, MOL a declarat că 80% din necesarul său de petrol ar putea fi importat prin conducta Adria din Croația, deși cu costuri logistice și riscuri tehnice mai mari.

Așadar, argumentul lui Orban, care l-a impresionat atât de mult pe Trump, conform căruia Ungaria, ca țară fără ieșire la mare, nu are alternativă la petrolul rusesc, s-ar putea să nu fie neapărat adevărat.

În total, Ungaria și Slovacia au plătit împreună Rusiei 13 miliarde de dolari (10 miliarde de lire sterline) pentru petrolul său între invazia la scară largă a Ucrainei din februarie 2022 și sfârșitul anului 2024.

Fereastra de un an acordată de SUA este totuși un răgaz valoros pentru gospodăriile maghiare în această iarnă.

Orban le-a spus reporterilor pro-guvernamentali care au călătorit cu el la Washington că, altfel, facturile la utilități „ar fi putut crește de până la trei ori în decembrie”. Limitarea acestor facturi prin diverse mijloace a fost un element central al popularității sale în Ungaria din 2013.

În baza scutirii acordate de SUA, Ungaria poate continua să cumpere gaze rusești prin conducta Turkstream, care traversează Balcanii, și să le plătească în valută forte (185 de milioane de dolari numai în august), folosind o lacună juridică bulgară. Orban a fost de acord să cumpere GNL din SUA în valoare de 600 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg.

O altă parte cheie a acordului de la Washington este energia nucleară.

Ungaria a fost de acord să cumpere bare de combustibil nuclear din SUA pentru centrala sa nucleară Paks 1 (la un cost de 114 milioane de dolari), în paralel cu cele cumpărate de la Rosatom din Rusia și Framatome din Franța.

Planurile Rusiei de a finanța și construi extensia nucleară, numită Paks 2, au fost mult timp întârziate din cauza unor probleme tehnice și de licențiere. Acordul SUA de a ridica toate sancțiunile nucleare impuse Ungariei ar putea ajuta la reluarea acestui proiect, dar rămân probleme spinoase.

Ungaria a fost de acord, de asemenea, să cumpere tehnologie americană pentru extinderea stocării pe termen scurt a combustibilului nuclear uzat la Paks, pentru o sumă cuprinsă între 100 și 200 de milioane de dolari.

Poate cea mai importantă parte a acordului a fost angajamentul Ungariei de a cumpăra până la 10 reactoare nucleare modulare mici din SUA, pentru o sumă cuprinsă între 10 și 20 de miliarde de dolari.

Ungaria are nevoie de electricitate pentru a alimenta uriașele centrale nucleare chinezești construite în întreaga țară. Centralele nucleare mai mici sunt mai puțin afectate de întârzierile în construcție și sunt mai ușor de autorizat.

În cele din urmă, s-a mai discutat despre un acord de swap valutar – similar unui acord recent dintre SUA și Argentina pentru susținerea peso-ului – în cadrul căruia băncile centrale americane și maghiare pot face schimb de valute.

Aceasta ar însemna că, într-o viitoare criză financiară în Ungaria, banca centrală a SUA ar putea furniza dolari către Budapesta, ceea ce ar spori securitatea financiară a Ungariei.

Așadar, pe scurt, Ungaria a încheiat un acord pentru a cumpăra gaze, energie nucleară și sisteme de armament nespecificate din SUA, în schimbul unei derogări temporare de la sancțiunile americane asupra petrolului și gazelor rusești.

Dar nu a reușit să obțină reintroducerea sistemului de renunțare la vize pentru SUA, abolit în 2022, ceea ce dăunează comerțului reciproc. Și nu a obținut o nouă dată pentru un posibil summit Trump-Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a pune capăt războiului Rusia-Ucraina.

Criticii spun că dependența energetică de Rusia este înlocuită de dependența energetică de SUA. Guvernul Orban susține că realizează o mai mare diversitate a aprovizionării.

INTERVIURILE HotNews.ro