Ce a vrut Adrian Nastase? (de Ovidiu Nahoi)

Intrebarea care ramane dupa ce Adrian Nastase i-a invitat pe ziaristi sa-i viziteze vastul apartament din celebrul bloc de pe strada Zambaccian este una banala: de ce a facut-o?

A vrut sa fie un exercitiu de transparenta? Este primul raspuns care ar putea fi formulat, atunci cand un demnitar deschide usa casei sale catre ziaristi – in general tinuti departe de resedintele oficialilor, daca nu se intampla sa fie jurnalisti „de casa”.

Dar numai relaxare si deschidere n-am vazut la Adrian Nastase, nu numai in imaginile transmise de televiziuni sambata seara, ci in intregul sau comportament din ultima perioada! Si apoi, nu ziaristii erau cei care doreau cu tot dinadinsul ca Adrian Nastase sa le deschida usa casei sale, ci procurorii.

Ei sunt cei care au, in acest moment, datele necesare pentru a-si da cu parerea despre provenienta bunurilor din apartament ori despre costul real al dotarilor. Or, tocmai fata de procurori Adrian Nastase nu a dat dovada de transparenta, atunci cand s-a pronuntat, in Biroul Permanent si in sedinta grupurilor reunite, impotriva cererii de perchezitie.

Un tur al ziaristilor prin apartamentul sau nu poate tine loc de raspuns la intrebarea fireasca, pe care si-o pun astazi multi oameni din Romania: daca nu are nimic de ascuns si se considera curat ca lacrima, de ce opune o rezistenta atat de inversunata descinderii procurorilor?

Nu este Adrian Nastase primul interesat ca dosarul acesta sa fie incheiat cat mai repede, astfel incat imaginea sa, puternic afectata in ultima vreme, sa fie curatata? Si atunci, cum ramane cu transparenta?

O alta motivatie a gestului de sambata al lui Adrian Nastase ar putea fi incercarea de a spulbera un mit. Probabil ca si lui i-a ajuns pe la urechi ce se vorbeste despre el pe la colturi: ca ar detine o avere colosala si ca, in realitate, ar fi cel mai bogat om din Romania.

Invitandu-i pe ziaristi la el acasa, este posibil ca Adrian Nastase sa fi dorit sa infirme aceste zvonuri. Daca aceasta o fi fost motivatia, atunci gestul nu si-a atins scopul.

In pofida explicatiilor date de amfitrion in legatura cu admirabilele sale colectii de obiecte de arta, arme, volume si harti vechi, ziaristii – cu una-doua exceptii, poate – nu au experienta in domeniile care-l pasioneaza pe Adrian Nastase si nu pot formula aprecieri competente asupra valorii pieselor expuse.

Pe de alta parte, imaginile oferite sambata seara de televiziuni nu au aratat deloc ca ar fi vorba despre o simpla casa de burghez cu gusturi rafinate. Impresia a fost mai degraba aceea de muzeu incarcat pana la refuz cu exponate, spre uimirea vizitatorilor.

Turul organizat pentru jurnalisti de fiica ziaristului Horia Alexandrescu nu are cum sa alunge din mintile oamenilor o intrebare cat se poate de logica, si anume: cum se face ca un om care a slujit statul vreme de 15 ani a putut acumula atatea obiecte presupus foarte pretioase?

Salariile demnitarilor, asa hulite de popor cum sunt, nu permit mai mult decat un trai relativ bun – si asta comparativ cu nivelul mediu din Romania. Nici doamna Nastase nu s-a dovedit in toti acesti ani un geniu al business-ului. Si atunci, cum se explica un standard afisat de viata la nivelul oamenilor de afaceri de mare succes?

Iata cum invitarea ziaristilor in apartamentul din Zambaccian mai mult a nascut intrebari decat sa ofere raspunsuri. A aratat un Adrian Nastase mai mult ingrijorat decat relaxat. Un Adrian Nastase care, crezand ca da o lovitura mediatica, nu a facut decat sa comita o noua greseala de natura sa-i afecteze imaginea.