Ce au discutat presedintele Senatului si presedintele CSM: Modificarile legislative la Codurile Penal si de Procedura Penala, implicarea SRI in actul justitiei, desfiintarea unor instante, statutul procurorilor/ CSM vrea sa faca propunerile pentru functiile de procuror-sef

Presedintele Senatului Calin Popescu-Tariceanu a avut o intalnire informala, la invitatia sa, cu presedintele Consiliului Superior al Magistraturii Marius Tudose si alti membri din CSM, la Senat. Dupa intalnirea care a durat doua ore, Tariceanu a precizat ca probabil si parlamentul va sesiza Consiliul Superior de Aparare a Tarii in privinta implicarii Serviciului Roman de Informatii in actul de justitiei, dupa ce ieri CSM a facut o astfel de sesizare. Aceasta a fost de altfel una dintre temele de discutie, pe langa statutul procurorilor si modificarile legislative aduse Codurilor Penal si de Procedura Penala sau defiintarea unor instante.

„Am discutat despre modul in care sunt organizate si functioneaza instantele si dupa cum stiti exista un proiect de restructurare si reducere a numarului de instante judecatoresti asupra careia membrii CSM ne-au cerut sprijinul si intelegerea pentru a face mai eficiente instantele. Am discutat atat despre statutul procurorilor cat si despre scurgerile de informatii din dosare in presa, despre rolul si implicare SRIului in actul de justitie. CSM-ul a luat ieri o hotarare de a sesiza CSAT-ul in aceasta privinta, cred ca va fi si rolul parlamentului care are rolul de control civil asupra serviciilor sa sesizeze CSAT-ul pentru ca legea care prevede imposibilitatea magitratilor de a avea si functii in SRI sa fie respectata si acest lucru va trebui verificat”, a spus Tariceanu.

Intrebat despre modificarea statutului procurorilor, Tariceanu a declarat ca nu a facut propunerea ca procurorii sa nu mai face parte din randul magistratilor: „Eu cred ca nici o discutie nu poate fi interzisa, nicio problema nu este prea complicata pentru a fi ridicata. In ce sens cred ca trebuie sa privim problema punerii pe acelasi palier a judecatorilor cu procurorii – trebuie in acelasi timp trbeuie sa asiguram si egalitatea de tratament pentru cei care sunt implicati in proces in asa fel incat sa le dam in mod clar sentimentul ca exista o distinctie intre judecator si procuror, ca el are dreptul la o aparare, asa incat statutul judecatorului nu poate fi identic cu statutul procurorului. Dar in discutiile pe care le-am avut,ceea ce s-a subliniat este necesitatea pastrarii independentei sau intaririi independentei procurorului in asa fel incat sa nu exista suspiciuni legate de modul in care sunt tratate unele dosare, asa cum exista de altfel in spatiul public, ca anumite dosare sunt tratate cu mai multa sau mai putina celeritate iar altele sunt puse in sertar si sunt ingropate„.

Intrebat si despre numirile pe functiile de procuror-sef Tariceanu a raspuns: „Membrii CSM, prin luarile de cuvant pe care le-am ascultat, au subliniat necesitatea intaririi statutului de independenta prin urmare este propunerea care nu a fost facuta la modul concret, dar punctul de vedere exprimat a fost ca este preferabil sa nu existe in numirea in structurile de care vorbeam, asa cum este in momentul de fata, factorul politic. Propunerile sa se faca de catre CSM. „

Ce a declarat presedintele CSM, dupa intalnire:

• „A fost o sedinta utila din toate punctele de vedere in care am discutat problemele de actualitate legislativa de care este interesata autoritatea judecatoreasca. La finele acestei dezbateri am concluzionat ca astfel de sedinte ar trebui sa fie informale dupa care reprezentantii celor doua institutii implicate sa comunice societatii cele concluzionate.
• Fac precizarea ca am avut in vedere proiectele de modificare a legilor justitiei asa cum am promis, proiectul de revizuire a constit si alte proiecte care usnt in curs in camerele parl.
• (despre modificarile la codul penal si de procedura penala): In acest moment raspunderea materiala este prevazuta (…) in actuala lege 303. Evident este de discutat propunerea respectiva, ea instituie practic o raspundere obiectiva a magistratului care nu exista si in alte tari europene, cred ca actualele dispozitii referitoare la procedura care este de urmat in acest moment este cea mai buna. Evident, statul raspunde pentru prejudiciile materiale create pentru grava neglijenta si rea credinta, dupa care el poate sa se indrepte impotriva judecatorului daca intr-adevar motivul care a condus la o hotarare gresit data conduce la cele doua aprecieri. Punctul de vedere al CSM este constant ca trebuie sa ramana aceasta raspundere subiectiva, nu obiectiva.
• Au existat situatii in care judecatorii au fost dati in judecata pe fostul art. 504 pe vechiul cod de procedura penala si statul a platit.
• Am cazut de acord ca din trei in trei luni sa ne intalnim cel putin la nivel de aparat tehnic.
• Noi gestionam cariera magistratilor, noi suntem cei care ne ocupam de corectarea problemelor pe care le ridica implementarea noilor coduri in teritoriu. Noi impreuna cu min justitiei am comunicat permanent cu unitatile de parchet din tara, am constatat problemele pe care le ridica noile coduri si ele sunt ina cest moment in proceduri parlamentare. Am avut in vedere si deciziile CCR in aceasta scurta perioada de timp. 
• Eu nu am informatii ca serviciile (de informatii – n.r.) sa urmareasca procese. Cred ca ar trebui ulterior serviciul de informatii sa dea anumite explicatii scrise.
• E o posibilitate sa solicite un procuror eliberarea acestor mandate, este vorba de securitate nationala, lucru care se face in temeiul legilor de organizare.”

***

Inainte de intalnirea informala, Tariceanu a declarat ca asteapta de la membrii CSM propuneri vizand imbunatatirea legislatiei privitoare la autoritatea judecatoreasca si critici argumentate si de buna credinta legate de activitatea Parlamentului. Presedintele CSM a declarat la randul sau ca si CSM doreste modificari aduse codurilor penale, care trebuiesc discutate.

„Nu pot sa nu remarc interesul recent si insistent manifestat de o parte a parlamentarilor fata de prevederile noului Cp si noului Cpp in legatura cu care se fac tot felul de aprecieri critice si stim cu totii sunt in proceduri de modificare. Pot sa va spun ca nu numai dumneavoastra, domnilor parlamentari, aveti critici in privinta acestora. Aplicarea noilor coduri a generat, pe langa unele probleme practice, la nivelul activitatii instantelor si parchetelor, si dificultati de armonizare a textelor, chiar cu articole din acelasi cod. De altfel ministrul Justitiei a comunicat deja un set de propuneri de modificare ce include si propunerile CSM, propuneri pe care le-am colectat de la specialisti. Avand in vedere interesul convergent in modificarea acestor coduri, speram intr-o mobilizaere institutionala din partea dumneavoastra, astfel incat demersul nostru sa capete eficienta necesara”, a declarat Marius Tudose, citat de Mediafax.

O nemultumire adusa in discutie de Tudose este faptul ca proiectul cu desfiintarea unor instante a fost respins de Senat. „Am ramas surprins ca a fost marti in Senat proiectul nostru, pe care l-am inaintat ministrului Justitiei si sa aflu ca, intr-o proportie covarsitoare, el a fost respins”, a precizat Tudose.

„Pe langa eficienta unei comunicari directe fara intermediari sau fara arbitri, fie ei si constitutionali, invitatia la dialog pe care Biroul permanent al Senatului a adresat-o CSM a avut in vedere ca atat activitatea Parlamentului, cat si a autoritatii judecatoresti au nevoie de imbunatatiri. Pentru atingerea acestui deziderat, cunoasterea unor puncte de vedere diverse, fie ele si critice, ar fi utila, chiar daca viziunea fiecarei puteri in stat privind colaborarea cu celelalte puteri si echilibrul dinte puteri este bineinteles subiectiva, influentata inerent de propriul unghi de vedere. Asteptam de la dvs. nu numai propuneri vizand imbunatatirea legislatiei privitoare la autoritatea judecatoreasca, ci si, daca considerati, critici argumentate si de buna credinta, legate de activitatea Senatului sau a Parlamentului in intregul sau”, a afirmat joi Calin Popescu-Tariceanu, inainte de intalnirea dintre conducerea Senatului si membri ai CSM.

El a caracterizat ultimii ani ca fiind marcati de dezechilibre intre puterile statului, motiv pentru care a propus o cooperare directa la nivel interinstitutional.

„Din pacate, ultimii ani au fost marcati de actiuni aflate la limita Constitutiei, dupa o expresie deja consacrata care mie imi suna ca de fapt limita Constitutiei era, in fond, depasita. Acesti ani au fost marcati, de asemenea, de dezechilibre intre puterile statului, de confruntari verbale contraproductive si de conflicte interinstitutionale neavenite, care nu numai ca au consumat timp si energie, dar au blocat de asemenea solutionarea unor probleme si au creat si altele noi. In opinia mea, a venit vremea sa punem capat acest practici nocive si sa le inlocuim cu dialogul constructiv si cu cooperarea directa si sincera la nivel interinstitutional”, a adaugat Tariceanu.

Presedintele Senatului a propus ca intalnirile Senat-CSM sa se repete ori de cate ori e necesar iar propunerile adresate de CSM sa fie dezbatute intr-o sedinta de plen a Senatului.

„Va asigur ca vom inventaria toate propunerile vizand imbunatatirea legislatiei, dar si criticile la adresa noastra vom medita asupra lor si vom cauta cele mai bune mijloace de a le pune in practica pe cele asupra carora ne vom opri. Mai mult, voi face uz de intreaga mea influenta politica pentru a reda Senatului atributul de for politic de dezbateri abandonat, din pacate, in mod gresit in ultimii ani. Cred ca se simte nevoia, la Senat, ca pe langa activitatea de legiferare sa dezbatem diverse pe teme, pe marginea carora sa ne exprimam liber, fara incorsetarea disciplinei de grup. Prima tema pe care o voi propune Biroului permanent al Senatului pentru includerea pe ordinea de zi a plenului, in afara celor care se refera la legiferarea curenta, va fi acea legata de propunerile si eventual considerentele dvs pe care le vom inregistra astazi. Va asigur ca vom inventaria toate propunerile vizand imbunatatirea legislatiei dar si criticile la adresa noastra”, a mai afirmat Tariceanu