Depinde de cât de mult te poți folosi de energia produsă, un prim indicator ar fi că dacă nu ai un consum mediu lunar de măcar 300 kWh sunt slabe șanse să îți amortizezi investiția mai repede de 5 ani în cazul în care sistemul tău ar fi on-grid, adică fără baterii.
„Merită să-mi instalez baterii?”
Merită, dar nu în aceeași direcție cu întrebarea de adineaori, anume că nu îți va accelera recuperarea investiției, ba chiar ți-o va încetini într-o bună măsură. Însă bateriile sunt menite să îți ofere un confort suplimentar prin a te proteja de penele de curent.
„Ce capacitate de baterie îmi trebuie pentru consumul de seară și de noapte?”
Stocarea minim recomandată este de regulă de 5 kWh pentru consumatori tipici precum frigider, lumini, dispozitive audio-video și sistem de securitate.
Însă dacă îți dorești să gătești electric după ce apune soarele ori să ții aparate de aer condiționat pornite în nopți toride de vară, această stocare nu va mai fi suficientă. Nu spun să îți cumperi stocare mai mare, ci să îți setezi așteptările și să îți pregătești o listă de consumatori nocturni de energie pentru a te consulta cu firma de la care vei cumpăra sistemul.
„De ce se oprește invertorul în mijlocul zilei, la prânz?”
Invertorul depinde de buna funcționare a rețelei, mai exact de nivelul tensiunii, care este precum presiunea într-o țeavă de apă. Dacă aceasta depășește 253 V sau scade sub 195 V invertorul se va opri.
Cel mai adesea valoarea de 253 V va fi problema, întrucât perioada prânzului este corelată cu producția maximă de energie fotovoltaică, iar dacă nu vei fi singurul care are panouri din zona ta, tu împreună cu vecinii tăi prosumatori veți avea multă energie de livrat în rețea, ceea ce va crește tensiunea acesteia, precum presiunea într-o țeavă de apă care trebuie protejată de la a se sparge, care dacă este învechită va impune limitarea tuturor surselor non-esențiale pentru a fi protejată.
„De ce factura mea nu este zero dacă am produs mai multă energie decât am consumat?”
Depinde când ai produs acea energie: dacă cea mai mare parte din aceasta nu a fost consumată (sau stocată) în momentul producției, va fi livrată în rețea și teoretic o vei putea lua înapoi noaptea sau într-o zi înnorată, dar nu la același preț precum cea primită de la furnizorul tău de energie conform contractului, din cauza compensării cantitative.
„Cum funcționează compensarea cantitativă?”
Practic energia pe care ți-o iei înapoi din rețea nu valorează cât cea cumpărată de la furnizorul tău, deoarece valoarea energiei efective (denumită activă în termeni de specialitate și în factură) este, în medie, doar o treime din costul întreg pe care îl plătești pentru întreaga energie.
Celelalte două treimi sunt compuse din tarife pentru utilizarea infrastructurii, accize și taxe. Ei bine, nu poți primi contravaloarea acestor două treimi pentru energia pe care ai livrat-o, întrucât infrastructura necesită bani pentru întreținere, mentenanță și în special modernizare, iar taxele le poate încasa doar statul, bineînțeles.
„Cum îmi dau seama dacă sistemul funcționează bine?”
Un sistem fotovoltaic cu panourile orientate către emisfera sudică (nu neapărat sud pur) și înclinat la măcar 10 grade produce, în medie, într-o zi senină de vara de 5-6 ori puterea instalată. Asta ar însemna pentru un sistem de 3 kWp între 15 și 18 kWh de energie.
Dacă în decursul câtorva zile senine observi o producție de sub 3 ori puterea instalată, deci de sub 9-10 kWh în exemplul nostru, sistemul tău necesită atenție. Probabil panourile au adunat un strat fin de praf sau invertorul are o setare deficitară.
„Ce se întâmplă cu producția panourilor dacă cerul este înnorat? Dar în timpul iernii?”
Sistemul produce energie și pe vreme înnorată, dar bineînțeles că mai puțin. De aceea dacă pentru exemplul sistemului de sus ai avea o producție de sub 9 kWh într-o zi, dar a fost cât de cât înnorat, te poți considera mai degrabă norocos pentru energia obținută, sistemul tău funcționează perfect.
„Cât de des trebuie să spăl sau să curăț panourile?”
De regulă de 2 ori pe an, dar dacă stai într-o zona cu mult praf de la șantiere sau drumuri neasfaltate, ori dacă păsările îți survolează des acoperișul, va fi nevoie mai des. Caută totuși instrucțiuni despre cu ce, cum și când se spală, n-o face imediat cu furtunul.
„Cum pot deveni prosumator dacă locuiesc la bloc?”
Așteptăm de foarte mult timp norme de aplicare pentru comunitățile de energie astfel încât să avem un cadru clar al consumului de energie solară în apartament, întrucât în momentul de față panourile montate pe terasa unui bloc pot face doar scara blocului prosumatoare (ceea ce este insignifiant).
Singura opțiune practică de a avea totuși energie fotovoltaică în apartament este de a-ți monta panouri pe balcon, ceea ce nu trebuie făcut într-o zi de „meșterit”, metodă care poate crea riscuri de scurtcircuite ori căderi de la înălțime ale panourilor prinse cu un sistem improvizat și o binecuvântare verbală de „hai că merge și-așa”.
ANRE: Un prosumator casnic are un sistem de 6,3 kW în medie
Potrivit datelor ANRE, la 30 iunie 2026, în România erau înregistrați 359.378 de prosumatori racordați la rețelele electrice, cu 4.019 MW putere electrică instalată.
Din total, 324.535 sunt persoane fizice, iar 34.843 persoane juridice. Puterea instalată totală a prosumatorilor persoane fizice este de 2.067 MW, rezultă că un prosumator casnic are, în medie, un sistem fotovoltaic cu o putere instalată de 6,3 kW.
Datele ANRE mai arată că, la finalul lunii iunie 2026, 127.084 de prosumatori aveau instalate baterii de stocare, dintre care 123.231 persoane fizice și 3.853 persoane juridice.
Foarte important: montarea sistemului fotovoltaic se poate face legal doar de către un instalator autorizat de ANRE, altfel există riscul de accidente și incendii.
Ministerul Mediului a lansat în urmă cu o săptămână, în dezbatere publică, proiectul ghidului pentru programul Casa Verde Baterii, prin care prosumatorii își pot instala baterii de stocare cu bani de la stat. Finanțarea acordată prin program va fi de maximum 15.000 de lei, TVA inclus, pentru fiecare prosumator eligibil.