Ce cred antreprenorii despre dezvoltarea mediului de afaceri din România: „Avem o problemă cu asumarea de riscuri. Asta vine și din mentalitatea sărăciei”
Marea problemă a mediului de afaceri din România este lipsa de îndrăzneală, cred unii lideri de business prezenți la o dezbatere organizată de Termene Business Hub odată cu lansarea studiului „Business Reloaded 2008-2024”. Alții spun că mediul de afaceri s-a dezvoltat în ciuda politicilor publice care nu încurajează companiile inovative.
„Antreprenorul trebuie să aibă departament de R&D (n.red. cercetare – dezvoltare), să aibă proiecte cu care să încerce să bată pe la ușile Bruxellesului. Marea problemă a businessului românesc este marja mică, lipsa de inovație și lipsa de îndrăzneală”, a declarat Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), potrivit unui comunicat al Termene.ro.
„Cultural, avem o problemă cu asumarea de riscuri. Asta vine și din mentalitatea sărăciei. Când ești sărac, ești foarte prudent. Nu îndrăznim să aruncăm bani în R&D (…) Businessul românesc trebuie să se arunce, să aibă curaj, altfel nu funcționează”, a mai spus Florin Pogonaru.
Președintele eMAG: E-commerce-ul se va dubla în cinci ani
Alți antreprenori cred, totuși, că mediul de afaceri din România s-a dezvoltat chiar dacă nu a fost încurajat prin politici publice.
„A fost o perioadă plină de oportunități și chiar dacă din partea publică nu a existat neapărat o strategie sau o viziune de încurajare a companiilor inovative, a valorii adăugate sau a antreprenoriatului, aș spune că antreprenoriatul s-a dezvoltat în ciuda politicilor publice și a fiscalității adoptate în această perioadă”, a declarat Iulian Stanciu, președinte al grupului eMAG.
Acesta crede că e-commerce-ul „s-ar putea ca în cinci ani să-și dubleze share-ul din total retail, să intrăm peste zona de retail offline. Dacă acum e la 10-11%, s-ar putea să fie la 20%”.
Un alt antreprenor, Mihnea Crăciun, cel care conduce Endeavor Romania, împarte intervalul 2008-2024 în trei perioade economice. Prima a început la criza financiară și a cuprins redresarea și reașezarea ce i-au urmat.
A doua începe în 2015 și este caracterizată de eliberarea economiei de sub monitorizarea Fondului Monetar Internațional, iar a treia perioadă este cea de după pandemie, care a schimbat regulile jocului.
„Am început să discutăm mai mult despre productivitate și despre lucruri care ne fac să trecem ca economie de la un anumit nivel de creștere la un nivel superior. Și cred că suntem în cea mai bună perioadă a vieții noastre ca ecosistem antreprenorial. Dacă ar fi să spun într-un singur cuvânt, cred că asta a fost perioada de convergență”, a spus Mihnea Crăciun.
Peste 40% din capitalizarea BVB este dată de companii de stat, deși ele acoperă 6-7% din economia românească
Mediul antreprenorial încă a fost suficient de bine reprezentat pe piața de capital din România, până acum. Însă în 2025 se observă, totuși, o schimbare.
„Vedem un trend care iarăși se reia din punct de vedere a listării companiilor antreprenoriale, pentru că spunem mereu că statul român trebuie să-și listeze companiile, dar peste 40% din capitalizarea BVB este dată de companii de stat, în condițiile în care amprenta companiilor de stat în economia românească este de aproximativ 6-7%, deci statul e suprareprezentat la bursă”, a declarat Radu Hanga, președintele BVB.
„Zona antreprenorială nu e suficient de bine reprezentată și acolo trebuie să facem noi eforturi pentru a convinge antreprenori, cum e Iulian Stanciu, să vadă bursa ca o soluție, fără să ne supărăm pe ei. Dacă ei nu văd bursa ca o soluție, probabil noi nu facem încă ceva suficient de bine”, a mai spus Radu Hanga.
Alina Stancu Bîrsan, partner Filip & Company, descrie perioada 2008-2024 prin conceptul „Ironman”. În opinia ei, se poate face o comparație între rezistența, reziliența și dezvoltarea antreprenorilor români în ultimii 17 ani și triatlonul Ironman.
„Cam așa mi se pare că a fost această perioadă, adică antrenamente zilnice și foarte multă muncă. Trebuie să te pregătești și de pandemie, înot, apoi să sari pe bicicletă pentru că se mai întâmplă ceva geopolitic, trebuie să și alergi. E o combinație”, a explicat Stancu Bîrsan.
