Ce e de fapt patriotismul economic? Dragoș Anastasiu: „Cumpăr produse românești în măsura în care ele sunt bune și ieftine. Dacă cele din Polonia sunt mai bune și mai ieftine, cumpăr din celelalte”

Aproape jumătate dintre respondenții unui studiu prezentat joi au spus că ar fi de acord ca Guvernul să promoveze reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești, chiar dacă acest lucru ar descuraja investițiile companiilor străine.

Studiul – intitulat INSCOP Research, ”Atitudinea populației cu privire la patriotismul economic și vulnerabilitățile regimului democratic” – a fost realizat la comanda Confederației Patronale Concordia și a fost urmat de o dezbatere la care au participat directorul INSCOP, Remus Ștefureac, Dragoș Anastasiu (consilierul onorific al Președintelui interimar), Cristian Popa (membru al CA al BNR), Radu Burnete (directorul executiv al Concordia), Clara Volintiru (Director în cadrul German Marshall Fund), Florin Jianu (senator, fost ministru pentru Mediul de Afaceri).

Nevoia unei discuții în spațiul public despre patriotismul economic (o temă pe care actualul premier Marcel Ciolacu voia să o includă ca viitoare strategie în programul de guvernare)

În general, patritosmul economic este format din politici care să susțină economiile naționale în contextul piețelor mondiale. Cam ceea ce vrea să facă președintele Trump în SUA prin taxele vamale impuse celorlalți.

Aparent nu sună rău, dar lucrurile trebuie tratate cu atenție, spun cercetătorii de la Elcano Royale Institute.

Patriotismul economic poate fi văzut și sub forma includerii unor taxe sau restricții privind circulația forței de muncă, a mărfurilor și a capitalului.

„Motivul pentru care noi am făcut această cercetare e simplu: am realizat că dezinformarea asta pe care o vedem, prinde foarte mult teren și pentru că, dacă noi nu explicăm cum arată economia, de ce anumite lucruri se întâmplă, cum se întâmplă, altcineva o va face.

Mesajul este că nu mai putem lăsa spațiul public complet neocupat și că aceste chestiuni de ordin economic trebuie explicate  într-un limbaj relativ simplu oamenilor. E ceva ce ne propunem să facem”, a spus joi Radu Burnete, executivul Confederației Concordia.

Dragoș Anastasiu: Dacă avem CUI în România, dacă plătim taxe și impozite în România…

„Am văzut că la întrebarea „ce înseamnă o companie românească?”, răspunsul arată o confuzie la nivel national. Mie mi-e greu să fac comparația sau să pun în antiteză companii românești cu companii străine, pentru că mie mi se pare că economia este a noastră, a tuturor. Ani de zile am fost președintele Camerei de Comerț Română Germane, unde avem foarte multe companii germane. Eu sunt român, am o companie românească. Și câtă vreme sunt în România, toate companiile sunt cumva  companii românești. Dacă avem CUI în România, dacă plătim taxe și impozite în România…”, a spus joi Dragoș Anastasiu, consilierul onorific al președintelui interimar.

Anastasiu mai spune că Statul român trebuie să facă ceva pentru pentru toate companiile. ”„Asta înseamnă să avem legi neinterpretabile clare, o justiție care să fie cât se poate predictibilă, să nu existe inechitate în economie, unii să plătească impozite iar alții să nu plătească impozite. Eu cred că lipsa de echitate în general în România este una dintre cele mai mari probleme ale societății românești, pentru că ne ne simțim puși în tot felul de găști. Lipsa de echitate între Privat și Privat, între Privat și Stat, între Stat și Stat, pentru că și acolo sunt tot felul de instituții care unele plătesc oamenii într-un fel iar alții, altfel…Asta este o problemă generală!”, spune consilierul președintelui Bolojan.

Ce înseamnă patriotism economic?

 „Eu cred că e o diferență între ce spunem și ce facem. Da, sună bine să spunem că suntem patrioți, dar cred că de fapt suntem încă într-un moment al societății în care uităm foarte repede de patriotism. Dacă interesul personal primează, nu stau să mă uit eu că ceva e românesc sau că e străin. Sigur, cumpăr produse românești în măsura în care ele sunt bune și ieftine. Dacă alea din Polonia sunt mai bune și mai ieftine, cumpăr din celelalte. Și cred că ești patriot în în economie când spui așa: dacă am produse la același nivel sau poate unele străine, puțin mai scumpe, le cumpăr pe alea românești pentru că sunt românești. Dar dacă diferența asta este foarte mare, ceea ce de multe ori se întâmplă, atunci cam uităm de patriotism și niciodată n-o să facem gesturi doar din patriotism. Asta cred!”, a mai adăugat Anastasiu.

E drept, Banca Națională a analizat prețurile a circa 1200 de produse timp de 4 ani, iar concluzia a fost că produsele de import au fost mai ieftine decât cele fabricate local, cu puține excepții.

Românii sunt orientați spre preț cât mai mic, spune în analiza sa BNR, care a remarcat că, „deși predomină bunurile produse local, se remarcă o creștere constantă a preferinței pentru importuri de la un an la altul”.

La nivel mai detaliat (pe grupe de produse) prețurile de import sunt mai mari la ulei și la produsele de panificație, mai arată analiza BNR. La lapte, prețurile de import sunt aproximativ la fel cu cele de la laptele produs local.

În industria ușoară, prețurile de import sunt chiar cu mult mai mici decât prețurile produselor fabricate intern.

În industria ușoară, înclinația spre importuri este evidentă, gravitând în jurul nivelului de 75% (ușor mai crescut pentru îmbrăcăminte decât pentru încălțăminte).

În cazul produselor ne-alimentare, importurile sunt, în linii mari, mai scumpe (industria chimică, industria construcțiilor metalice sau industria auto).

Dar, deși sunt mai scumpe decât produsele locale, oamenii preferă să cumpere alimente din import, ceea ce, spun autorii analizei, sugerează că produsele interne nu corespund cerințelor de calitate ale consumatorilor.

Florin Jianu: Atunci când au spus că vor mai multe instituții de stat, românii au vrut să spună ca vor ca Statul să controleze mai puternic resursele

„Eu cred că, atunci când au spus că vor mai multe instituții de stat, românii au vrut să spună că vor ca resursele țării sau controlul acestora să fie mai puternic în mâna Statului și să ne simțim mai protejați, având mai multe resurse. Pentru că și românii, ca și alte nații, compară. Păi, resursele energetice le-am privatizat și le-am dus în alte părți. Păi, resursele comunicaționale le-am privatizat și le am dat…. N-avem o companie românească puternică pe zona asigurărilor, ca să dau un exemplu pur aleator.

Vedem Ungaria care iese și cumpără în exterior. Vedem Grecia sau alte țări. Nu mai vorbesc de țările vestice care ies foarte mult pe piețele europene și își extind afacerile. Cred că despre asta e vorba, nu faptul că am vrea companii mai multe companii de stat la fel de ineficiente precum cele pe care le le vedem, cu același tip de management”, a spus fostul ministru pentru mediul de afaceri, Florin Jianu.

Clara Volintiru: Cetățenii sunt favorabili patriotismului economic, pentru că se confruntă cu o scădere din punct de vedere al experienței personale în calitatea vieții

„Oamenii vor locuri de muncă mai multe, mai bine plătite, vor produse de calitate mai mare la prețuri mai mici. Vor, în același timp, din punct de vedere al identității naționale, să știe că companiile lor, reprezentanților, au o voce importantă în spațiul internațional.

Eu vreau însă să discutăm și despre vulnerabilitățile regimului democratic în acest context. Se discută puțin despre modul în care se deteriorează încrederea în spațiul public, la adresa reglementatorului, la adresa statului, la adresa capacității statului român de a susține economia națională fără a fi protecționist, fără a fi intervenționist, fără a supra-reglementa”, a spus și Clara Volintiru, reprezentanta thnk tankului american German Marshall Fund.

Dacă avem un cadru de reglementări care nu mai are nici cap, nici coadă, care nu favorizează dezvoltarea, ci doar aspecte segmentate și preferențiale, este clar că avem de-a face cu un cadru de dezvoltare economică nelegitim, a mai adăugat ea.

Volintiru a mai amintit de faptul că unu din cinci tineri sunt inactivi în continuare, după sute de milioane cheltuite prin programe de subvenționare a reinserției pe piața muncii . „Neîncrederea și vulnerabilitățile regimului democratic de astăzi sunt datorate lacunelor de de programare strategică în politicile publice dedicate antreprenorilor și companiilor”, conchide ea.

Cristian Popa, BNR: Nu poți să produci și telefon românesc, și mașina românească, și televizor românesc și iphone, că n-o să iasă la fel de bine

„Răspunsul la întrebarea ce înseamnă patriotism economic este acesta: ca să-ți iubești țara înseamnă că îți dorești ca ea să fie prosperă. Ca să fii prosper nu poți fi autarhic, nu poți fi prosper fără comerț cu alte țări, fără investiții străine. Nu poți fi prosper fără să ai o economie deschisă, interconectată cu restul lumii.

Nu poți să produci și telefon românesc, și mașina românească, și televizor românesc și iphone, că n-o să iasă la fel de bine. Deci eu cred că și noi, cei care suntem pro-piață, care susținem capitalul și capitalismul, și noi ne iubim țara!”, spune Cristian Popa, membru în CA al BNR.

El a mai explicat că România a plecat în anii 90 de la zero și că nu poți să acumulezi în 20-30 de ani cât au acumulat alți în sute de ani. Și atunci e mai bine să vină capitalul străin să mai facă și o fabrică aici, să se folosească de munca noastră.

„Patriotism cred că este și atunci și când faci jurnalism obiectiv”

„Nu ne-ar fi mers cu siguranță la fel de bine fără Europa. Acuma să venim să întoarcem spatele să să să spunem cât de cât de rău e în Europa. Am vorbit de Europa, știm că nu este perfectă, știm că e perfectibilă. Eu nu știu pe nimeni care să spună că merge la muncă în est, toți merg în vest, toți merg în capitalism, unde salarii mari, unde e libertate.

Mai am o idee despre care vreau să vorbesc: Patriotism cred că este și atunci și când faci jurnalism obiectiv . De ce spun asta?

Noi suntem direct impactați de tot fluxul de articole care vin în perioada asta. „Cel mai scump paște din istorie”, Șoc: Toate s-au scumpit!”  etc.. Aceste titluri pur și simplu creează doar pesimism, afectează încrederea, fac economia mai mică la propriu, că oamenii nu mai au încredere să consume și să investească. Și e total incorect”, mai crede oficialul BNR.

Radu Burnete. E foarte important ca cei care ne conduc să înțeleagă ce e posibil și ce nu

„Două rezultate din cercetare mi-au atras mult atenția, și anume că românii sprijină mai mult ideea unor investiții străine în România decât ideea companiilor românești care se extindă în afara țării. Pe mine mă frapează destul de mult chestia asta. Cred că duce un pic la caracterul nostru național. Suntem un pic mai închiși în noi. Cred că tipul ăsta de atitudine se vede și în diplomația economică pe care o avem. O văd și în discuțiile pe care le am cu mulți antreprenori români care s-ar putea extinde și parcă totuși sunt un pic reticenți. Eu cred că asta un lucru la care ar trebui să să lucrăm.

E foarte important ca cei care ne conduc să înțeleagă ce e posibil și ce ce nu. Și aici sunt câteva lucruri în care am luat-o puțin peste gard. Aș mai spune un un lucru: cred că o slăbiciune a a democrației e că politicienii tind să promită că le pot rezolva pe toate: de la comerțul global, inechitate și toate problemele lumii. Iar noi, în mediul privat, cred că trebuie să fim realiști. Lumea e imperfect, oamenii sunt in imperfect și economiile sunt imperfecte.

E o utopie să crezi că vine cineva și rezolvă toate problemele lumii. Cred că realist este să încerci să rezolvi cât mai multe probleme, nu să promiți oamenilor că le vei rezolva pe toate, pentru că ajungem în niște situații pe care nu ni le dorim!”, a mai spus directorul Concordia.