Skip to content

Ce îi cere Meloni șefei Comisiei Europene, în timp ce prețurile la gaze au crescut cu 156%

Criza prelungită din Orientul Mijlociu a dus la o „situație extrem de tensionată” pe piețele energetice europene, afirmă prim-ministrul italian Giorgia Meloni într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen.

Meloni i-a solicitat Comisiei Europene să relaxeze normele fiscale ale UE, afirmând că inflația crescută, determinată de creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie, pune presiune asupra gospodăriilor și întreprinderilor, potrivit unei scrisori la care a avut acces Euronews.com.

Pe piața europeană, prețurile petrolului au înregistrat o creștere de aproape 80%, iar cele ale gazelor naturale, de până la 156%, se arată în document.

„În acest context, traiectoriile cheltuielilor nete convenite în cadrul fiscal european lasă un spațiu limitat pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor și firmelor fără a recurge la măsuri de austeritate într-un moment în care economia se confruntă cu riscuri semnificative de deteriorare”, a adăugat Meloni.

Italia are una dintre cele mai mari datorii publice din Uniunea Europeană, după Grecia, țară care a cerut recent o relaxare similară a regulilor bugetare. Situația este presantă pentru Roma, mai ales că Italia se îndreaptă spre alegeri anul viitor, scrie sursa Euronews.com.

Liderul italian susține că guvernele încasează venituri fiscale mai mari datorită prețurilor mai ridicate, dar regulile fiscale ale UE îngreunează redirecționarea acestor venituri neașteptate către măsuri temporare de sprijin în domeniul energetic.

O inflație mai ridicată crește automat veniturile din impozitele indirecte, precum TVA-ul, dar utilizarea acestor venituri suplimentare pentru finanțarea măsurilor care reduc costurile energetice poate fi considerată o acțiune fiscală discreționară și se poate lovi de limitele impuse de traiectoriile de cheltuieli naționale convenite, a remarcat Meloni.

Soluția propusă de Roma

Ca soluție, liderul italian solicită Bruxelles-ului să recunoască faptul că o parte din cheltuielile suplimentare nu rezultă din decizia guvernelor de a cheltui mai mult, ci din creșterea mecanică a obligațiilor existente ca urmare a inflației.

Meloni dorește ca șefa Comisiei Europene să găsească o modalitate de a permite utilizarea cel puțin a unei părți din aceste venituri suplimentare pentru „măsuri temporare și țintite” menite să reducă impactul prețurilor ridicate la energie, o abordare care a fost recomandată în repetate rânduri de către oficialii UE.