Ce prevede proiectul de reformă în administrație agreat în Coaliție: Lista tăierilor de posturi și unde vor fi excepții de la reducerea de personal

Ministerul Dezvoltării a pus miercuri, în consultare publică, proiectul de Ordonanță de urgență privind reforma din administrație, în varianta agreată de Coaliție. Proiectul prevede reducerea cu 10% a posturilor ocupate în administrația publică locală și o reducere de 10% a cheltuielilor de personal pentru administrația centrală, dar și excepții.

Astfel, pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, dar și pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt prevăzute excepții de la reducerea de personal, cu măsuri compensatorii.

Vezi integral proiectul de OUG și Nota de fundamentare

Ce reduceri de posturi se vor face în administrația locală

În administrația publică locală, măsurile propuse sunt în continuare o reducere cu 30% din totalul posturilor aprobate, care va genera, la nivel național, o reducere de 10% a posturilor ocupate pe ansamblul autorităților administrației publice locale, spune Ministerul Dezvoltării.

În acest an tranzitoriu, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.

Excepțiile de la reducerile de personal vin la pachet cu măsuri compensatorii

Conform proiectului de act normativ, se prevede o disciplină financiară mai bună și o reducere a cheltuielilor de personal pentru administrația publică centrală de 10%.

„Conform deciziei coaliției, pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, dar și pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, proiectul pus în transparență decizională prevede excepție de la reducerea de personal, cu măsuri compensatorii”, arată Ministerul.

„De exemplu, conform măsurilor propuse, ar crește vârsta de pensionare pentru militari, în sistemul de învățământ va fi redus sporul pentru doctorat, iar în sistemul sanitar, între altele, va fi introdus un nou sistem de clasificare a spitalelor și un sistem de salarizare după performanță. Reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi luate în calcul la efectuarea reducerii totale de 10%”, mai menționează Ministerul.

Când se va aproba creșterea vârstei de pensionare la militari

Exceptarea unor instituții de la reducerea de cheltuieli de personal cu 10% este prevăzută în art. XLIX alin. (1) din proiectul de OUG.

Ulterior sunt prevăzute și măsurile compensatorii.

Spre exemplu, proiectul de OUG prevede că „pentru instituțiile publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat”.

Astfel, „în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea și completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului normativ.”

Vor fi eliminate peste 6.100 de posturi de consilieri

În linii mari, reducerile de personal din noul proiect de OUG sunt similare cu cele prevăzute în proiectul de lege anterior.

Astfel, proiectul de OUG propune reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Măsura va genera o reducere de peste 6.100 de posturi de consilieri personali de la cabinetele demnitarilor din administrația centrală și locală, dintr-un total de 10.126 de posturi prevăzute acum în organigramă, la nivel național.

Este vorba despre consilieri la cabinetele premierului, miniștrilor și aleșilor locali.

Prin aceste reduceri de posturi se va obține o economie anuală de 362.630.400 lei.

Ce reduceri de posturi vor fi în prefecturi și primării

Tot pentru eficientizarea activității instituțiilor prefectului se propune reducerea numărului maxim de posturi cu 25%, iar ministerul coordonator al activității prefectului va emite ordinul pentru stabilirea numărului maxim de posturi și structura posturilor aferente instituției prefectului în 15 zile de la adoptarea prezentului act normativ, se arată în nota de fundamentare.

Procedura de reorganizare a instituțiilor prefectului se definitivează de către instituțiile prefectului până cel târziu la data de 1 iulie 2026. Măsura reducerii cheltuielilor de personal cu 10% centralizat pe fiecare ordonator principal de credite nu se aplică instituțiilor prefectului.

Prin propunerile de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările și completările ulterioare, se intenționează reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi comunicat de către instituția prefectului, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate.

În termen de 20 de zile de la publicarea ordonanței de urgență prefecții comunică numărul maxim de posturi astfel stabilit către fiecare unitate administrativ-teritorială.

Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului, aparatului de specialitate al consiliului județean, precum şi instituțiile publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative se vor realiza până cel târziu la data de 1 iulie 2026.

Prin aceste măsuri se crează premisele optimizării atât a resurselor umane, pe de o parte, cât și a resurselor bugetare ale autorităților administrației publice locale.

Scade numărul de polițiști locali

Se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de numărul de locuitori, astfel:

• a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
• b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
• c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
• d) numărul maxim de posturi rezultat cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.

Limitări de salarii și mai puțini șefi la Cadastru și ANL

Proiectul propune plafonarea salariului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, care nu poate depăși 0,9 din indemnizația ministrului Dezvoltării (MDLPA). Economia estimată este de 190.812 lei/an.

O altă măsură este limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare.

Proiectul mai prevede reducerea numărului de membri ai consiliului de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și pentru Agenția Națională pentru Locuințe.

Astfel, se propune reducerea numărului membrilor consiliului de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară de la 9 la 5 membri, iar numărul membrilor consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Locuințe se reduce de la 5-7 membri la 5 membri.

Astfel, economia anuală este de 410.444 lei, spune Guvernul.

Impactul bugetar: Economii anuale cu 2 miliarde de lei în minus decât varianta anterioară

Potrivit estimărilor din nota de fundamentare, economiile realizate la buget în acest an vor fi de 1,64 miliarde de lei, iar în anii 2027-2030, economiile vor fi de peste 3,07 miliarde de lei.

Cifrele sunt puternic reduse față de cele prezentate în proiectul de lege scos anterior in dezbatere unde se estimau economii de 3,36 miliarde de lei în acest an și de peste 5,7 miliarde de lei în perioada 2027-2030.

În expunerea de motive a proiectului de OUG se spune potrivit planului bugetar pe termen mediu şi lung, România şi-a asumat o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031 pe baza unor ipoteze care ţin de cheltuielile publice şi de evoluţia acestora în perioada 2025 – 2031 care să determine o ajustare de 6 ppt, respectiv o reducere de la 41,9% din PIB la 35,9% din PIB în anul 2031, iar în acest context sunt necesare o serie de măsuri pentru reducerea ponderii cheltuielilor publice în PIB.