Ce promite și ce poate AI, în acest moment. Mihai Constandiș, Cognizant România: „2025-2026 este o perioadă de Error & Trial”

Puține subiecte atrag azi mai mult atenția sau stârnesc mai multe dezbateri decât inteligența artificială. De la ședințele din consiliile de administrație și întâlnirile echipelor de dezvoltatori, până la discuțiile dintre reglementatori sau conversațiile de la cină, AI a devenit tema centrală a unei dezbateri continue și aprinse.

Discuțiile oscilează între viziuni utopice despre automatizare totală și avertismente sumbre privind transformări radicale și riscuri existențiale. Totuși, dincolo de zgomotul mediatic, industria software, inclusiv companii precum Cognizant, se concentrează pe o realitate mai pragmatică: traversăm o perioadă de „error and trial” în domeniul AI. Aflăm ce poate și ce nu poate încă inteligența artificială experimentând, testând și învățând continuu. Mihai Constandiș, Country Manager și Head of Romania Studios în cadrul companiei Cognizant, dezvoltă acest subiect.

Efervescența discursului public

Ascensiunea fulminantă a inteligenței artificiale în imaginarul colectiv a fost alimentată de progrese spectaculoase – modele lingvistice care scriu cod, chatboturi care trec examene și generatoare de imagini capabile să producă vizuale uimitoare. Articolele de presă și discuțiile publice tind însă să se polarizeze: AI fie va rezolva toate problemele omenirii, fie va deveni o amenințare existențială.

În acest context, organizațiile se confruntă cu un amalgam de entuziasm și incertitudine. Clienții se adresează companiilor de IT precum Cognizant nu doar cu întrebarea „Putem folosi AI?”, ci și cu dileme mai profunde: „Ar trebui să folosim inteligența artificială?” și „Cât de mult putem avea încredere în ea?”.

Acest val de entuziasm, deși benefic și stimulant, depășește uneori posibilitățile reale ale tehnologiei de astăzi. În special inteligența artificială generativă funcționează încă în limite clare, care trebuie înțelese și respectate pentru o adopție responsabilă.

Ce poate face AI astăzi

Din punct de vedere practic, inteligența artificială a început deja să transforme domenii esențiale ale dezvoltării și livrării software. La Cognizant, vedem constant valoare adăugată în mai multe direcții:

• Accelerarea scrierii de cod: Modele generative precum GPT de la OpenAI sau Claude de la Anthropic pot construi structuri de cod, genera componente repetitive și asista în testare sau documentare. Dezvoltatorii câștigă timp prețios, pentru că pot crea prototipuri mai rapid și pot elimina sarcinile monotone.
• Îmbunătățirea testării și controlul calității: Instrumentele bazate pe AI pot genera teste unitare și de integrare, pot simula comportamentul utilizatorilor și identifica scenarii la limită, accelerând ciclurile de validare și extinzând aria de acoperire a testelor.
• Gestionarea cunoștințelor: Modelele lingvistice mari (Large Language Models- LLM) sunt extrem de eficiente în rezumarea documentelor, în generarea de conținut tehnic și extragerea de informații din baze interne de date sau know-how, reducând semnificativ volumul de muncă al echipelor.
• Automatizarea operațiunilor: Sistemele de monitorizare și detectare a anomaliilor bazate pe AI ajută echipele DevOps să identifice și să remedieze mai rapid problemele de infrastructură.

Pe scurt, AI își confirmă rolul de catalizator al productivității, mai ales atunci când este integrat în fluxurile de lucru ale profesioniștilor ca un asistent, nu ca un înlocuitor al acestora.

Ce nu poate face AI, cel puțin deocamdată (și într-un mod sigur)

La fel de importante ca posibilitățile sunt și limitele actuale ale inteligenței artificiale. În proiectele reale, vedem că anumite provocări reapar constant:

• Înțelegerea contextului: AI nu cunoaște la nivel profund domeniul în care este aplicat. Poate genera cod sau răspunsuri care par corecte, dar care eșuează atunci când sunt testate în contexte specifice de business sau în sisteme consolidate și complexe. Cognizant consideră că viitorul nu va fi o „confruntare” între date și context, ci o sinergie – date puse în context, aceasta va fi adevărata cheie a scalării AI. În această direcție, compania a anunțat recent o inițiativă strategică de a forma și angaja 1.000 de Context Engineers (în română, un termen potrivit ar putea fi ingineri de context) în următorul an. Este un pas esențial pentru dezvoltarea AI „agentic”, capabil să funcționeze eficient în situații reale. Această investiție marchează un moment de cotitură în consolidarea unei discipline emergente: context engineering, crucială pentru ca agenții AI să poată raționa și acționa în acord cu obiectivele unei organizații.
• Fiabilitate și consecvență: Rezultatele generate de AI pot varia în funcție de prompt, model sau datele de antrenare. Reproducerea exactă a rezultatelor nu este garantată, ceea ce ridică probleme serioase în domenii unde conformitatea și trasabilitatea sunt obligatorii.
• Securitate și confidențialitate: Utilizarea AI în proiecte care implică baze de cod sensibile sau date ale clienților necesită precauție. Riscuri precum scurgeri de informații, halucinații sau includerea accidentală a logicii cu drept de proprietate rămân preocupări reale.
• Limite etice și de reglementare: Pe măsură ce AI pătrunde în sectoare reglementate, precum finanțele sau sănătatea, rezultatele pe care le generează trebuie să respecte standarde legale și etice stricte. Acest lucru adaugă un nou strat de guvernanță pe care multe organizații abia încep să îl construiască.

Ce crede publicul vs. ce se întâmplă cu adevărat în companiile software

Dincolo de titluri de presă, industria software traversează o perioadă de experimentare controlată. Programele pilot, centrele de excelență în AI și consiliile de guvernanță interdisciplinare au devenit deja elemente obișnuite ale practicii noastre. Companiile investesc în evaluări/analize care să le pregătească pentru implementări AI, în cadre etice de implementare și în dezvoltarea competențelor echipelor, pentru ca dezvoltatorii să devină AI-native, nu dependenți de AI.

La Cognizant, integrarea capabilităților AI se realizează pe toate liniile de servicii – nu ca funcționalități suplimentare, ci ca elemente esențiale de arhitectură. În colaborarea cu clienții, compania recomandă câteva principii clare:

• Începeți cu pași mici, dar cu o direcție clară: identificați cazuri în care utilizarea ar aduce o valoare mare, cu risc redus.
• Asigurați transparență și mecanisme de control în fiecare implementare.
• Formați echipe interdisciplinare care să utilizeze AI cu discernământ.
• Măsurați constant rezultatele, nu doar volumul de output.

Această abordare disciplinată este cea care va face diferența între o transformare reală, de durată, și o perioadă de experimentare trecătoare.

Cum arată viitorul: o perspectivă pe termen lung

Inteligența artificială nu reprezintă o soluție universală, un panaceu, ci un nou set de instrumente, aflat încă în proces de maturizare. Evoluția nu înseamnă înlocuirea oamenilor cu modele, ci amplificarea potențialului echipelor prin sisteme inteligente. Credem că cele mai valoroase aplicații ale AI nu vor proveni din automatizarea totală, ci din augmentarea inteligentă, din felul în care tehnologia extinde și îmbunătățește capacitățile umane.

Pe măsură ce ecosistemul evoluează, companiile software trebuie să continue să caute un echilibru între curiozitate, prudență, viteză și rigoare. Trăim, așadar, o perioadă de „error and trial” și poate fi nevoie tocmai de un astfel de proces ca să se nască inovația reală, adopția responsabilă și valoarea pe termen lung.

Cognizant România joacă un rol strategic în dezvoltarea capabilităților AI

Cognizant se află în prima linie a inovației globale în domeniul inteligenței artificiale, sprijinind companiile în valorificarea potențialului AI pentru transformarea modelelor lor de afaceri. În România, Cognizant are un rol strategic în accelerarea adoptării și dezvoltării capabilităților AI, bazându-se pe expertiza echipelor locale, pe competențele lor tehnice și pe angajamentul față de o dezvoltare responsabilă a inteligenței artificiale.

Cognizant Romania este prezentǎ în România din 2018, când Cognizant a achiziționat Softvision, companie fondatǎ în 1998, în Cluj-Napoca. În prezent, Cognizant este angajator de top în România, cu sedii în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Baia Mare, cu peste 2500 de angajați, fiind unul dintre cele mai mari centre de dezvoltare software Cognizant din Europa de Est. În 2024, Cognizant România a ocupat locul al 2-lea în topul “Randstad România Employer Brand Research 2024”, cea mai cuprinzătoare cercetare de brand de angajator din lume. Centrul de dezvoltare software din România este, de altfel, unul dintre cele mai mari hub-uri Cognizant din Europa de Est.

Articol susținut de Cognizant România