Ce răspund niște liceeni documentați la întrebarea: „Ar trebui România să plătească daune romilor pentru nedreptățile istoriei?”

Subiectul daunelor pe care statul român ar trebui sau nu să le plătească comunității rome a fost dezbătut în cadrul Forumului Național al Dezbaterilor Academice 2019. Am mers la această dezbatere curioasă să văd cum argumentează niște elevi de liceu atât „pro”, cât și „contra” pe o temă delicată pentru societatea românească.

Suntem chiar înaintea unor alegeri prezidențiale. La televizor, pe toate posturile de știri, românii au posibilitatea de a urmări discuții despre greșelile trecute și un viitor mai bun. Cum se poate întâmpla un viitor mai bun pentru noi este subiectul principal al dezbaterilor din media și al promisiunilor electorale.

În acest context al discuțiilor contradictorii și al planurilor de țară, o argumentare coerentă pare un lux pe care nu și-l permite nimeni.

Un fapt neobservat în luna concediilor a fost acela că în București, între 20-26 august, s-a desfășurat concursul Forumul Național al Dezbaterilor Academice 2019. Fiind primul concurs de acest tip din România, FNDA împlinește 25 de ani chiar la această ediție desfășurată în București. Competiția a fost organizată de către ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică) și ARDOR Muntenia. Au participat 300 de elevi de liceu împărțiți în 70 de echipe care, două câte două, s-au contrazis pe diferite teme.

De exemplu, într-unul din debate-uri au dezbătut următorul subiect: „Statul român ar trebui (sau nu) să plătească daune financiare comunității rome pentru nedreptățile istorice comise împotriva acesteia?”

În cadrul concursului, această temă se numește moțiune. Chief Adjudicators, adică cei care propun și arbitrează moțiunile și au rolul de a se asigura că temele sunt echilibrate și nepărtinitoare, au explicat care este importanța acestor teme pentru societatea noastră.

„Ce, cât și cum se discută despre istorie este influențat de interesele celor aflați în poziții de putere din punct de vedere instituțional, economic și de multe ori etnic. Episoadele de oprimare a unor grupuri vulnerabile sunt adesea tratate ca niște efecte secundare ale anumitor regimuri, ca ceva specific vremii care nu merită o prezentare mai amplă decât niște numere reci menite să semnifice viețile distruse de diferite politici statale. Aceste episoade și impactul lor pe termen lung nu sunt considerate ca fiind captivante pentru publicul larg și nu contribuie la întărirea mândriei naționale, așa că primesc rar atenția cuvenită în afara spațiilor de activism civic.

Rolul principal al moțiunii a fost să îi încurajeze pe elevi să se documenteze independent despre subiecte precum robia romilor, Holocaustul, relocarea forțată și alte acțiuni discriminatorii față de acest grup etnic.”

Premize

Un raport făcut de Agenția Împreună, cu date colectate în noiembrie 2018, arată următoarele lucruri: Din cei aproximativ 1,5 milioane de cetățeni români de etnie romă, doar 15% au venituri lunare peste 2.000 lei. Deși numărul mediu de copii este de trei ori mai mare decât în cazul populației majoritare, 61% dintre romi locuiesc în una sau două camere, față de 43%.

Cum se desfășoară o dezbatere, echipele „pro” și „contra”

Curiozitatea, atât față de desfășurarea unei astfel de competiții dar și a temei propriu-zise, m-a făcut să văd acest concurs. Sala unde s-a desfășurat a fost plină. Tinerii par să se cunoască între ei și chiar oamenii din organizare le spun participanților pe porecle și numele mic.

Începe concursul.

În loc de aplauze, toți din sală încep să lovească încet cu palma în mese, scaune și ce mai au aproape. Iese un soi de vibrație menită parcă să anunțe dezbaterea. O echipă argumentează „pro” moțiunii, iar cealaltă echipă „contra”.

Echipa „pro” este formată din trei liceeni, din care doi de la Colegiul Național „Cantemir Vodă” și unul de la Colegiul Național „Mihai Viteazu”. În paranteză fie spus, această echipă a câștigat ediția aceasta a forumului.

Care au fost argumentele echipei care a susținut plata daunelor financiare pentru comunitatea romă

– Romii din România au suferit variate forme de oprimare, de la simpla marginalizare, până la crimă și genocid.

Exemplele date aici au fost regimul legionar și cel al mareșalului Antonescu și epurarea etnică pe care a inițiat-o, în care, pe lângă expulzarea evreilor în lagărele din Germania, au fost persecutați, atât romii cât și oamenii bolnavi, cu handicap sau membrii unor secte religioase. Și, au mai spus ei, tot ce mai putem face în prezent este să le ajutăm urmașii să iasă din situația precară de viață, creată și întreținută de stat prin marginalizare.

-Dreptul internațional spune că o instituție reformată are datoria să repare greșelile instituției precedente, cea care a comis abuzurile.

Un exemplu în direcția asta este statul german și modelul reparației istorice a acestuia față de evrei.

– În România, după căderea regimului comunist, romii au continuat să fie dezavantajați față de populația majoritară.

Un argument îl reprezintă ghetto-urile în care aceștia locuiesc, la marginea orașelor, și în care de-a lungul timpului s-a investit mult prea puțin. Școli inexistente, lipsa infrastructurii și absența salubrizării sau a rețelelor de apă și canalizare au reprezentat principalele impedimente pe care romii le-au întâlnit în încercarea lor de a se emancipa în România post-decembristă. Absența unei intervenții a statului român înseamnă că efectele abuzurilor comise de regimul comunist se resimt și astăzi.

-Ajutoarele sociale pe care statul român le oferă azi nu presupun recunoașterea unei greșeli istorice și nu aduc după sine redarea demnității.

În plus, doar prin despăgubiri financiare se poate schimba raportul de autoritate care există în prezent, adică statul român care ajută milostiv și comunitatea romă ce doar beneficiază de pe urma ajutoarelor sociale fără niciun aport benefic în societate. Pentru a exista o egalitate de oportunități, membrii comunității rome trebuie să beneficieze cel puțin de un sistem educațional foarte bun și de acces la facilități medicale. O compensare financiară îi poate ajuta să aibă acces la serviciile mediului privat unde rasismul nu este nici pe departe la fel de pregnant precum în sistemul de stat, pentru că principalul interes al companiilor private este profitul și mulțumirea clientului generic.

-Toate aceste compensații vor duce, în timp, la schimbarea percepției generale asupra comunității rome.

Cu cât romii sunt tratați egal și au parte de beneficii, cu atât își ameliorează încrederea în sine și în societate și își schimbă statutul social. Cu cât fac asta cu atât vor fi mai respectați de ceilalți cetățeni care altfel sunt dispuși să creadă în răul intrinsec al comunității rome.

Argumentele sunt explicate pe larg într-o voce alertă. Fiecare se grăbește pentru că are un timp limitat. De fiecare dată când un participant duce la capăt o idee foarte reușită, sala tropăie cu felul lor de aplauze.

Care au fost argumentele echipei care s-a opus acordării de compensații comunității rome

Echipa „contra” a fost formată din trei elevi ai Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe. Ei au atacat moțiunea încă de la premisă.

– Statul român democratic nu are nicio datorie morală de a despăgubi comunitatea romă pentru nedreptățile trecutului, pentru că acestea au fost săvârșite în timpul unor regimuri politice în care conducătorii nu au fost aleși de popor.

Elevii au susținut că, atâta vreme cât regimurile care i-au oprimat pe romi au fost dictatoriale, un regim democratic, cum e cel de azi, nu poate fi făcut responsabil pentru ce s-a întâmplat în trecut. În plus, când poporul și-a ales conducătorul, în perioada lui Cuza, romii au fost eliberați din sclavie.

-Cei care au avut de câștigat de pe urma sclaviei nu reprezintă decât o mică parte din românii de astăzi și ar fi nedrept ca toată majoritatea să aibă de suferit de pe urma greșelilor altora.

Totuși, spune echipa „contra”, nedreptățile istorice împotriva comunității rome nu pot fi negate, dar trebuie combătute prin legi dure împotriva rasismului.

– Argumente de ordin practic: România nu-și permite să plătească sume mari de bani pentru despăgubiri.

Economia românească nu își permite să despăgubească romii cu o sumă de bani mai mare de 5.000 de euro și această sumă e imposibil să facă o diferență reală și sistematică în viața acestora.

Ascultând, nu am înțeles dacă tinerii au făcut niște calcule privind suma de 5.000 de euro și au analizat economia românească sau doar au zis o sumă la întâmplare.

-O asemenea măsură, compensarea financiară pentru suferințele trecutului, ar ilegitima orice formă de discriminare pozitivă în viitor.

Cam acestea au fost argumentele „pro” și „contra” și recunosc că mi-au plăcut ambele tabere. Nici nu mai contează ce echipă a câștigat această rundă, dar lucrul care rămâne după ediția numărul 25 a Forumul Național al Dezbaterilor Academice 2019 este că un grup de oameni foarte tineri fac exercițiul democratic al discuțiilor contradictorii mai curat decât orice am văzut în campaniile politice recente. Și, mai important, pun sub semnul întrebării subiecte ale societății noastre pe care noi, majoritatea, căutăm să le băgăm sub preș.