Ce s-a întâmplat cu proiectul de lege care elimina pensiile speciale ale primarilor. USR acuză PSD de „abuz de procedură” / Cum a fost plimbată inițiativa între Camere

Liderul senatorilor USR, Sorin Şipoş, acuză PSD că blochează eliminarea pensiilor speciale ale aleşilor locali. Proiectul de lege a fost inițiat în luna octombrie 2025, iar de atunci a fost plimbat între Camera Deputaților și Senat.

Proiectul de lege care privește eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali – primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai Consiliilor Județene – a fost depus la Senat pe 22 octombrie 2025, fiind inițiat de Claudiu Năsui și Cristina Prună, deputați USR. 

Proiectul a urmat procedura obișnuită – a fost trimis la avizare către Consiliul Economic și Social, la Consiliul Legislativ, la comisia de Constituționalitate și a fost cerut un punct de vedere de la Guvern. 

Pe 9 decembrie 2025 , comisia de Constituționalitate de la Senat a transmis că, de fapt, prima cameră sesizată ar trebui să fie Camera Deputaților, nu Senatul. 

Așa că, pe 17 decembrie, senatorii au decis, în plen, să trimită proiectul la Camera Deputaților, unde a fost înregistrat în aceeași zi. 

Aici, a fost reluată toată procedura – a fost cerut un punct de vedere de la Guvern, a fost trimis la comisiile de specialitate pentru a primi un raport, pentru a fi avizat, pentru a fi modificat. 

În martie, este cerut să fie trimis înapoi la Senat 

Toate aceste proceduri au fost finalizate pe 4 februarie 2026. Pe 23 martie, a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. O zi mai târziu, pe 24 martie, a avut loc o ședință a comisiei de muncă, care este raportoare, adică analizează legea și formulează un raport – de adoptare sau de respingere.

Președintele comisiei de muncă de la Camera Deputaților, Adrian Solomon (PSD) a supus la vot, în timpul ședinței, suspendarea ședinței, o propunere venită din partea deputatului PNL Sebastian Mihai Rusu. Motivul invocat? Celelalte comisii raportoare nu fuseseră convocate. 

„A propus domnul Rusu să nu ne pronunțăm astăzi pentru că celelalte trei comisii n-au fost convocate și pe 29 se adoptă tacit (n. red. – în Camera Deputaților), rămânând Senatul să vadă procedura”, a declarat Adrian Solomon înainte de a încheia ședința. 

A doua zi după ce a declarat că se va adopta tacit, pe 25 martie, Adrian Solomon a trimis către Biroul Permanent al Camerei Deputaților o adresă prin care solicită conducerii Camerei să transmită proiectul din nou către Senat, care să devină prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților să devină for decizional. 

„Începând din 2010, Curtea Constituțională a făcut o serie de precizări (…) în contextul pensiilor subliniază că forul decizional este stabilit de obiectul legii, de exemplu organizarea sistemului de pensii aparține, ca și competență decizională Camerei Deputaților, iar organizarea instituțiilor Senatului”, arată Solomon în adresă. 

Biroul Permanent a aprobat cererea, iar în următoarea zi, pe data de 26 martie, proiectul a fost înregistrat din nou, la Senat, care devine prima cameră sesizată. 

Inițiativa celor de la USR ar putea rămâne în sertarele Senatului pentru încă 45-60 de zile, care este termenul de adoptare tacită a unei legi, dar până la adoptare, trebuie reluate procedurile – avize, rapoarte, puncte de vedere de la instituțiile și comisiile de specialitate. Apoi, va reveni la Camera Deputaților. 

Acuzațiile USR 

Astăzi, 30 martie, liderul senatorilor USR Sorin Șipoș a acuzat că PSD blochează proiectul de lege printr-un „abuz de procedură”.

„Pe prima pagină a avizului de la Consiliul Legislativ scrie negru pe alb că prima Cameră sesizată trebuie să fie Camera Deputaților”, a mai spus Șipoș. 

„Domnul Adrian Solomon, președintele acestei comisii, fie nu a citit acest aviz, ceea ce este o incompetență crasă, fie, în mod deliberat, a hotărât să treacă peste ceea ce a scris Consiliul Legislativ și să trimită la Senat această inițiativă”, a declarat Sorin Șipoș.

Pensiile speciale ale primarilor, introduse de Dăncilă

În 2019, Guvernul, condus atunci de Viorica Dăncilă, a adoptat prin Ordonanță de Urgență un Cod Administrativ prin care erau introduse și pensiile speciale pentru aleșii locali. 

Codul prevedea ca aceste pensii speciale să fie acordate pe lângă pensiile normale și, potrivit formulei de calcul prevăzută de OUG, aleșii locali ar primi în plus câteva zeci de mii de lei. 

De exemplu, dacă un primar de comună are o indemnizație brută de 6.000 lei și a avut două mandate, va primi și o pensie specială de 1.800 lei. Primarul unui oraș mai mare, care poate avea între 10.000 și 20.000 lei pe lună brut și două mandate, va primi în plus până la 7.600 lei/lună. Dacă are trei mandate ajunge la 11.000 lei pe lună.

Înainte să fie adoptat de Guvern, Codul trecuse și prin Parlament însă a fost respins în ansamblul său de Curtea Constituțională, pentru că nu a fost respectat principiul bicameralismului. Procedura nu a fost reluată în Parlament, ci trecută prin Ordonanță de Urgență a Guvernului. 

Nu au fost plătite niciodată

Totuși, aceste pensii speciale nu au fost plătite niciodată, iar Guvernul le amână mereu printr-un OUG Trenuleț, care e adoptat la fiecare final de an. Aceeași decizie a fost luată și de Cabinetul Bolojan la finalul anului trecut. 

„Cu siguranță nu există capacitate financiară, nu știu, să introducem în plată drepturi care astăzi sunt suspendate, gen indemnizații pentru primar și așa mai departe. Acest lucru, cu siguranță, nu se va întâmpla”, spunea  în decembrie premierul.