Ce s-a petrecut la spitalul din Suceava „nu a fost deloc întâmplător”. Interviu cu un medic care a prevăzut dezastrul: „Adevărul nu poate fi ascuns după deget”
Anatol Burlacioc are 45 de ani, iar de 13 ani este medic la Spitalul Județean din Suceava, orașul care a fost mult timp epicentrul epidemiei de coronavirus din România. E chirurg plastician dar, la fel ca toți colegii lui, în ultimele luni a îngrijit doar pacienți infectați cu coronavirus. El însuși infectat cu COVID-19 la finalul lunii martie, când la Suceava era pe cale să se dezlănțuie iadul, Anatol Burlacioc este unul dintre puținii medici din acest spital care i s-au opus în ultimii ani lui Vasile Rîmbu, managerul care a demisionat și este urmărit penal pentru gestionarea dezastruoasă a focarului de coronavirus. Anatol Burlacioc privește acum în urmă și declară, într-un interviu acordat HotNews.ro, că ceea ce s-a întâmplat în timpul epidemiei de COVID-19 în spitalul în care lucrează de 13 ani „are niște rădăcini adânci și vechi” și „nu a fost absolut deloc întâmplător”.
Info pe scurt:
- Spitalul Județean din Suceava își va relua activitatea normală – va reîncepe să trateze și interneze toate tipurile de pacienți – pe 1 iulie.
- Epicentrul epidemiei de coronavirus în România. Suceava a avut, de la debutul epidemiei în România, 4.000 de pacienți infectați, nefiind întrecută nici până acum la numărul total de cazuri de vreun alt județ al țării și nici de București. Suceava a fost și primul oraș din țară care a intrat în carantină, la finalul lunii martie, iar spitalul din Suceava a fost primul pus temporar sub conducere militară în timpul pandemiei de coronavirus.
- Doar în jur de 150 de pacienți infectați cu COVID-19 mai sunt în acest moment internați la Spitalul Județean Suceava.
- Spitalul din Suceava are acum o nouă conducere, după ce fostul manager și echipa sa au demisionat în urma unui raport al Ministerului Sănătății care a arătat modul dezastruos în care au gestionat această criză. Vasile Rîmbu, managerul decorat cu doar un an în urmă de Klaus Iohannis și care a fost la un pas de a fi numit ministrul Sănătății în toamna trecută, este acum urmărit penal.
- S-a întâmplat adesea „să lipsească din spital lucruri de bază”, precum fire chirurgicale, betadină sau pansament. În ciuda imaginii publice bune pe care Vasile Rîmbu și spitalul pe care îl conducea o aveau înainte ca Suceava să devină cel mai mare focar de coronavirus din țară în această primăvară, chirurgul Anatol Burlacioc, care lucrează în acest spital de 13 ani, povestește într-un interviu acordat HotNews.ro că în mandatul de 11 ani și jumătate al lui Vasile Rîmbu s-a întâmplat adesea „să lipsească din spital lucruri de bază”.
- Anatol Burlacioc este unul dintre puținii medici din acest spital care i s-au opus în ultimii ani lui Vasile Rîmbu și s-a revoltat împotriva lipsurilor și neregulilor: „Ce s-a întâmplat aici nu a fost deloc întâmplător. Ce se întâmplă la Suceava are niște rădăcini adânci și vechi. De câte ori mi-am exprimat indignarea, îmi spuneau că ‘Nu așa se face’ „.
- Medicul Anatol Burlacioc s-a infectat el însuși cu coronavirus, la finalul lunii martie, în spitalul în care lucrează. Primise, în acea lună, o singură mască de protecție de la spital, cu toate că pacienții infectați începuseră deja să ia cu asalt unitatea medicală.
Spitalul Județean Suceava își va relua activitatea normală la 1 iulie
Spitalul Județean din Suceava își va relua activitatea normală începând de miercuri, 1 iulie – va reîncepe să primească, după peste 3 luni, și pacienți non-COVID, inclusiv pe cei care nu reprezintă urgențe medicale, a declarat pentru HotNews.ro medicul Valeriu Gavrilovici, directorul medical al spitalului. Fiecare pacient care se prezintă la spital va fi testat pentru coronavirus, iar pacienții pozitivi și cei non-COVID vor fi îngrijiți în zone separate, clar delimitate, ale spitalului.
În spitalul din Suceava mai sunt internați acum în jur de 150 de pacienți infectați cu coronavirus, spune directorul medical, Valeriu Gavrilovici. Asta în condițiile în care Suceava a avut, de la debutul epidemiei în România, în jur de 4.000 de pacienți infectați, nefiind întrecută nici până acum la numărul total de cazuri de vreun alt județ al țării și nici de București. Suceava a fost și primul oraș din România care a intrat în carantină totală, la finalul lunii martie. A ieșit din carantină acum o lună și jumătate, pe 15 mai.
Medici la Spitalul Județean Suceava
Pe 13 mai, Vasile Rîmbu, care conducea spitalul din Suceava de peste un deceniu, din noiembrie 2008, a demisionat din funcția de manager. A doua zi dimineață, pe 14 mai, Ministerul Sănătății a făcut publice concluziile unui raport care arătau modul dezastruos în care fusese gestionată criza coronavirusului în spitalul condus de Rîmbu: nu au existat circuite de separare a pacienților COVID și non-COVID, iar protecția angajaților spitalului fusese „inadecvată și improvizată”. (Citește pe larg aici)
Autoritățile locale s-au lăudat cu investitiții masive în spital în ultimii ani – spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Suceava. În aprilie 2019, Spitalul Județean din Suceava era decorat de Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler, decorație retrasă un an mai târziu.
Vasile Rîmbu a fost la un pas să fie numit ministrul Sănătății, în toamna anului trecut, după ce Guvernul PSD a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit surselor HotNews.ro, Rîmbu, foarte apropiat de PNL și de Gheorghe Flutur, liderul PNL Suceava și președintele Consiliului Județean Suceava, a fost pe lista potențialilor miniștri ai Sănătății înaintea lui Victor Costache, însă a refuzat și a preferat să rămână manager de spital.
Pe 1 aprilie, în ziua numirii lui în funcția de ministru al Sănătății, Nelu Tătaru era pe drum dinspre Suceava spre București, după un control de 3 zile la Spitalul Județean. În acea zi, Nelu Tătaru declara, într-un interviu pentru HotNews.ro, că a găsit la Spitalul Județean Suceava „un conglomerat de nereguli”.
Vasile Rîmbu, fostul director general al spitalului, Mircea Macovei, fostul director medical, Dorina Chirap, director de îngrijiri și medicul Cătălina Zorescu, coordonator al Compartimentului de Prevenire a Infecțiilor, sunt acum urmăriți penal pentru neluarea măsurilor de sănătate şi securitate în muncă şi zădărnicirea combaterii bolilor, a anunţat pe 18 iunie Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
În ciuda imaginii publice bune pe care Vasile Rîmbu și spitalul pe care îl conducea o aveau înainte ca Suceava să devină cel mai mare focar de coronavirus din țară în această primăvară, chirurgul Anatol Burlacioc, care lucrează în acest spital de 13 ani, povestește că în mandatul de 11 ani și jumătate al lui Vasile Rîmbu s-a întâmplat adesea „să lipsească din spital lucruri de bază”.
„Ce se întâmplă la Suceava are niște rădăcini adânci și vechi. De câte ori mi-am exprimat indignarea, îmi spuneau că ‘Nu așa se face’ „.
„Am vorbit atunci când nu am avut condiții pentru a îmi desfășura activitatea sau mi s-a părut că acele condiții nu sunt corecte pentru a îmi desfășura corect activitatea. Pentru că eu, pe orice act îmi pun parafa, îmi asum acel act, și pe orice pacient pun bisturiul, îmi asum acel act medical. Apoi am constatat că nu sunt ajutat, nu îmi sunt puse la dispoziție condițiile și materialele și oamenii necesari desfășurării actului medical pe care l-am învățat la facultate și în rezidențiat. Am cerut acest lucru în scris sau verbal și probabil că am deranjat. Lucrurile se defășurau într-un anumit fel, acceptat tacit de toată lumea”, spune Anatol Burlacioc.
Abia așteaptă să își poată opera pacienții: „Dreptul la sănătate îl au toți oamenii, indiferent de afecțiunea de care suferă”
Anatol Burlacioc a revenit pe secția lui – Chirurgie plastică – în prima jumătate a lunii iunie, când spitalul din Suceava a reînceput să primească și alți pacienți decât cei infectați cu coronavirus, dar numai pe cei care reprezentau urgențe medicale, nu și pe cei cu afecțiuni cronice.
Întreaga lună iunie a așteptat și a sperat că va veni momentul să își poată trata și opera toți pacienții care au nevoie, nu doar urgențele. După 1 iulie, acest lucru va fi, în sfârșit, posibil.
„Spitalul Județean Suceava, care are peste 1.000 de paturi, este singurul din oraș și din județ de acest tip și este destinat pentru a trata aproape toate patologiile medicale, chirurgicale sau nechirurgicale. Și atunci, e bine să fie repus în circuit cât mai repede”, explică medicul. El privește ca pe o „risipă de energie” faptul că în ultimele luni chirurgii au supravegheat pacienți nechirurgicali.
„Eu de exemplu am în așteptare mai mulți pacienți cu sindrom de canal cartian. E o compresiune a unui nerv, nervul median, un nerv important al mâinii, și care produce, mai simplu spus, durere aproape permanentă. Cumva, ar fi un grad de urgență, dar nu se încadrează ca diagnostic în urgență, pentru că acea durere a început acum mai mult timp. Eu până acum nu aveam cum să ajut acei pacienți decât în privat, chiar dacă ei ar fi avut dreptul să fie tratați în spitalul de stat cu această patologie. Urgența înseamnă o afecțiune acută care a apărut în ultimele 24 de ore. Dar uite că sunt afecțiuni grave care au apărut în urmă cu mai mult de 24 de ore. Ce facem cu acești oameni?”, a povestit Anatol Burlacioc, pentru HotNews.ro.
Medicul Anatol Burlacioc
Pacienții se mai îmbolnăvesc și de altceva decât de COVID-19, „iar noi, medicii, am fost în imposibilitatea de a ne face datoria, în această perioadă”, spune Anatol Burlacioc.
El povestește că în această perioadă a făcut și telemedicină, dar se întreabă „Cum poți să faci telemedicină la chirurgie? Nu știu. Am avut discuții cu pacienți care aveau nevoie de o intervenție, mi-au trimis datele sau imaginile necesare pe Whatsapp, cu problemele pe care le aveau, și nu am făcut altceva decât să îi trec pe o listă de așteptare, pentru ca, în ideea în care se redeschide ambulatorul și vom avea posibilitatea să internăm pacienți cronici, să pot să îi trec pe program. Asta, din punctul meu de vedere, nu înseamnă medicină, e doar o consultație pe care pot să o dau și la telefon. Chirurgia se ocupă de rezolvarea cazului în sala de operație, nu telefonic.”
Anatol Burlacioc amintește că mult timp situația în această privință nu a fost clară. „Eu, dacă aș fi fost managerul spitalului din Suceava, aș fi redeschis demult spitalul. Pentru că la spitalul vechi, care este stil pavilionar, există, din cunoștințele mele, poate că greșesc, 200 de paturi. Acolo se puteau plasa toți pacienții cu COVID, inclusiv tamponul de COVID, se putea face o aripă de zonă COVID, iar spitalul nou se putea redeschide gradual. Bineînțeles, cu triajul epidemiologic, cu respectarea tuturor regulilor, cu echiparea personalului corespunzător, cu instruirea personalului corespunzător, cu testarea personalului. Eu nu am mai fost testat de pe 12 aprilie niciodată, cu toate că am lucrat în sector COVID. Și cu toate că există cazuri de reinfectare. „
„Medicii au luat atitudine, dar nu pot să lupte cu morile de vânt. Factorul politic este cel care suprimă orice discuție. Deciziile se iau la nivel politic. Oamenii politici iau decizii care nu țin de pregătirea lor profesională, nefiind medici. Lăsăm să moară niște oameni pentru că nu se încadrează în normele COVID? Nu se poate să acționăm discreționar. Dreptul la sănătate îl au toți oamenii, indiferent de afecțiunea de care suferă. Este un drept fundamental. La fel ca dreptul la viață, sunt complementare.Nu putem nega existența altor boli și a altor pacienți, care au și ei nevoie de toată atenția noastră”, mai spune medicul.
„Nu se poate să dedici un întreg sistem doar unei categorii de pacienți, chiar dacă este o categorie foarte importantă”, subliniază el.
În eventualitatea unui noi val de coronavirus, Anatol Burlacioc spune că există soluții: „Înțeleg dacă ar fi fost un aflux foarte mare de pacienți, dar el ușor-ușor s-a estompat. Nu putem previziona dacă va fi un nou val al pandemiei sau să se ajungă din nou într-o situație de a mări numărul de paturi pentru pacienții simptomatici pozitivi. Dar se pot găsi soluții. La Fălticeni, de exemplu, este un spital nou construit care nu este dat încă în exploatare. Spitalul este gata, saloanele sunt finisate, dacă nu sunt paturi se pot pune paturi și acolo se pot pune pacienți care să aibă nevoie de o supraveghere minimă și în acest fel să se degreveze spitalul județean și să i se permită să redevină spital județean.”
Spitalul din Suceava înainte de pandemie: Fără fire chirurgicale, fără betadină, fără pansament
Anatol Burlacioc a ajuns la Spitalul Județean Suceava acum 13 ani. Cu gândul „să îmi exercit profesia de chirurg plastician”, povestește el.
Odată cu trecerea anilor însă, „Am constatat că nu sunt ajutat, nu îmi sunt puse la dispoziție condițiile și materialele și oamenii necesari desfășurării actului medical pe care l-am învățat la facultate și în rezidențiat. Am cerut acest lucru în scris sau verbal și probabil că am deranjat. Lucrurile se defășurau într-un anumit fel acceptat tacit de toată lumea.”
Ani de zile, a fost unul dintre puținii medici din spital care au vorbit deschis despre lipsa de condiții și care l-au înfruntat pe Vasile Rîmbu, managerul cu imagine impecabilă în presa locală: „Am vorbit atunci când nu am avut condiții pentru a îmi desfășura activitatea sau mi s-a părut că acele condiții nu sunt corecte pentru a îmi desfășura corect activitatea. Pentru că eu, pe orice act îmi pun parafa, îmi asum acel act, și pe orice pacient pun bisturiul, îmi asum acel act medical”, povestește el.
„Nu am fost absurd niciodată, nu am așteptat că am condiții ca nu știu unde, dar am avut pretenția de a avea niște condiții elementare pentru a trata corect pacientul, pentru ca pacientul să poată pleca acasă sănătos și mulțumit. Pentru că acesta este criterul dacă facem bine sau nu facem bine”, subliniază medicul.
Anatol Burlacioc își amintește, spre exemplu, că „Acum foarte mulți ani am primit două rânduri de ținute care s-au rupt, le-am predat asistentei șefe acum recent, și am mai primit anul trecut încă un rând și acum 2-3 ani încă un rând de ținute. Eu personal am cumpărat zeci de ținute, am păstrat intenționat papucii de spital pe care i-am purtat aproape 10 ani pe care nu mi i-a dat spitalul, ci o firmă medicală. Apoi, cu timpul, la unul dintre acești saboți, talpa s-a găurit. Abia anul trecut am primit o pereche de saboți.”
Militari dezinfectând în jurul spitalului din Suceava, aprilie 2020
„Tot ce ține de grija de personal în Spitalul Județean Suceava a fost zero”, acuză el. „Asistentele cumpărau saci de gunoi și produse de birotică, cumpărau panouri de afișaj unde se afișează dispozițiile, ordinele din secție. Au fost cumpărate aceste obiecte de către asistente, cu sau fără implicarea medicilor.”
„Aici lumea este docilă, stă cu capul în jos, chiar dacă aici a fost cea mai dezvoltată regiune a Moldovei, a fost inima Moldovei. Colegii din spital nu reacționează și din cauza fricii – toți au familii, toți au credite, toți au câte un punct slab. Serviciul nu este așa ușor să îl găsești, și eu am stat 10 luni în șomaj între 2006 și 2007, când m-am angajat”, mărturisește Anatol Burlacioc.
„Sunt perioade la blocul operator când nu avem firele chirurgicale de care avem nevoie. Comandăm niște fire, ni se aduc alt tip de fire. Cine face achizițiile, sigur, nu se pricepe. Se tot cer referate. Acum câțiva ani se defectase dermatomul. Dermatomul este un aparat cu care se recoltează pielea pentru transplant. Este un aparat indispensabil activității unui chirurg plastician. Pielea care este distrusă traumatic din cauza arsurilor sau din alte cauze și trebuie înlocuită se recoltează cu acel aparat. Fără acel aparat, practic, plasticianul nu are acea mistrie pe care o are zidarul sau acel pix pe care îl are scriitorul. Era vechi. în 2003 s-au cumpărat pentru toate spitalele județene dermatoame, același tip de dermatoame, foarte bune, performante. La Suceava a ținut 10 ani, și-a făcut treaba cu vârf și îndesat. Am făcut referate pentru a cumpăra alt dermatom. Am repetat mai multe referate, le am pe toate anexate într-un dosar. Ori nu mi s-a dat răspuns, ori mi s-a spus că am depășit termenul de achiziții și următoarea perioadă de achiziții va fi în cealaltă jumătate de an, ori mi s-a zis că nu am specificat exact despre ce este vorba, ori mi s-a explicat că nu se înțelege motivul urgenței. Eu nu aveam la dispoziție un aparat pentru recoltarea grefelor de piele, dar ei nu au înțeles urgența”, spune medicul chirurg.
El consideră că aceste lucruri ar trebui urmărite de conducerea spitalului prin persoane desemnate pentru așa ceva și prevenite: „În momentul în care vezi că se termină un medicament, faci comandă pentru alt lot. Se termină firele de sutură, de care, din alea, facem un referat: avem nevoie de atâtea, într-o lună consumăm atâtea. Lucrurile astea se pot face fără a intra în incapacitate de activitate sau de plăți. Nu ar trebui să aibă grijă angajatul de aceste lucruri, ci angajatorul. În contract scrie clar că este obligația angajatorului să asigure condițiile pentru desfășurarea activității angajatului.”
„Inclusiv acele materiale de protecție (la începutul epidemiei de coronavirus – n.red.), care nu ne-au fost puse la dispoziție, chiar dacă au fost cerute. Problemele din spital le-am semnalat, dar nu au fost auzite de conducere – achiziționare de materiale, achiziționare de medicamente, suplimentare de personal sau crearea de condiții. Pentru îngrijirea arsurilor am cerut măcar crearea unui salon pentru arși. Mereu mi s-a răspuns că managerul are plan de management. L-am rugat de foarte multe ori: ‘Includeți-mă și pe mine în acel plan de management!’ Nu era vorba de investiții extraordinare, ci despre investiții de bun simț”, povestește medicul.
El spune că „s-a întâmplat să lipsească din spital lucruri de bază, iarna trecută a lipsit betadină, care este un dezinfectant elementar. Au lipsit materialele de lipit, pansamentul. La mine, la chirurgie plastică, pansamentul se lipește pe piele. De multe ori am cumpărat eu ca să pun pacienților, pentru că ce cumpăra spitalul era foarte prost și se dezlipea imediat. Am făcut inclusiv operații care se fac în doi singur, nu am avut asistentă.”
„În momentul în care am avut cu ce lucra nu am avut niciun fel de obiecție”, subliniază el.
Anatol Burlacioc este de părere că „Atunci când ai o misiune atât de complexă cum este îngrijirea pacientului, trebuie să ai un sistem foarte bine pus la punct, totul trebuie să meargă ca un ceas elvețian, să meargă perfect, nu trebuie să existe probleme între piesele sistemului. Iar pentru asta este conducerea spitalului, ca să pună toate piesele sistemului în așa fel încât ele să se potrivească. Pentru ca sistemul să fie eficient îi trebuie combustibil și de toate. Acest lucru nu s-a întâmplat la Spitalul Județean Suceava.”
„Periodic, în istorie, a mai venit câte un potop, care a făcut curat”
Ceea ce s-a întâmplat la Suceava odată cu izbucnirea epidemiei de coronavirus și a focarului din oraș „are niște rădăcini adânci și vechi. Nu a fost deloc întâmplător”, consideră Anatol Burlacioc.
„De câte ori mi-am exprimat indignarea, îmi spuneau că ‘Nu așa se face.’ Mi-o spuneau chiar asistentele mele. Le spuneam că așa se face, că adevărul nu poate fi ascuns după deget, iar funia ajunge la par de fiecare dată. Periodic, în istorie, a mai venit câte un potop, care a făcut curat. COVID-ul ăsta se pare că este un fel de potop din ăla”, crede medicul.
„Despre spitalul din Suceava s-a spus mereu că s-au făcut investiții, dar degeaba cumperi aparate pe care nu le folosește nimeni și nu cumperi ce e necesar. Eu, când am venit în spitalul din Suceava, acum 13 ani, erau de toate, iar personalul era mulțumit”, mai spune Anatol Burlacioc.
Medicul Anatol Burlacioc
În anii în care Vasile Râmbu a fost managerul spitalului „s-au adunat foarte multe lucruri”, spune acum Anatol Burlacioc, privind în urmă, la toți acești ani. „Multe dintre ele și din cauza altor oameni, care i-au făcut jocul și nu au știut să își mențină coloana vertebrală. Dacă o comunitate nu are coeziune și niște valori clare, este foarte simplu să o destructurezi. Acest lucru s-a întâmplat și la Spitalul Județean Suceava.”
El crede că din acest moment încolo „E de lucru, fiecare trebuie să își facă mea culpa, să evalueze ceea ce s-a întâmplat în trecut și ce se poate face ca să corecteze. Nu putem schimba la nesfârșit niște oameni. Avem oameni profesioniști la Suceava, chiar dacă nu au fost mereu de-a lungul timpului integri, dar își pot face treaba în mod profesionist la Suceava și asta ar fi suficient.”
„Nu trebuie să ne iubim unii pe alții la Suceava ci trebuie să colaborăm, în interesul pacientului. În felul acesta, făcând bine pacientului, ne facem bine și nouă și ne vindecăm de toate problemele pe care le-am avut”, crede medicul.
„Rîmbu a fost o calamitate care să sperăm că a trecut. Dar imixtiunea politicului în domeniile strict profesionale ar trebui să înceteze”, este concluzia medicului Anatol Burlacioc.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro