Ce să facem pentru a îmbătrâni mai lent. Conf. dr. Ana Capisizu: „Semnele îmbătrânirii creierului pot apărea și înainte de 50 de ani”

Nu ne putem împotrivi înaintării în vârstă, dar putem face multe lucruri pentru a îmbătrâni mai încet și a avea o calitate bună a vieții, indiferent de anii înscriși în buletin. Știința ne dă o mână de ajutor, dar ne putem ajuta singuri printr-un stil de viață sănătos încă de la vârsta activă și controale medicale frecvente de monitorizare a stării de sănătate a inimii și a creierului în special. Conf. univ. Ana Capisizu, medic primar geriatru și gerontolog în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria și coordonator al Centrului de Longevitate Floreasca, explică metodele prin care ne putem proteja sănătatea până la vârste înaintate.

Comparativ cu alți europeni, la ieșirea din activitate, românii sunt mai bolnavi și mai neputincioși. Au parte de o îmbătrânire accelerată și asta pentru că nu au o educație pentru sănătate sădită încă din tinerețe.

Și asta înseamnă, în primul rând, o dietă adecvată, mediteraneană de preferință. Adică, o dietă antioxidantă, bogată în fructe și legume proaspete, cereale integrale, uleiuri de bună calitate cu conținut mare de Omega 3. „Completată de o excludere a zaharurilor și a produselor procesate”, recomandă conf. dr. Ana Capisizu.

Înseamnă apoi o atenție deosebită acordată activității fizice. „Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 150 de minute pe săptămână de efort mediu. De asemenea, militez pentru stop fumat, pentru reducerea consumului exagerat de alcool sau evitarea, pe căt posibil, a expunerii la microplasticele care sunt peste tot în jurul nostru. Sunt studii care au demonstrat că microplasticele provoacă o deficiență foarte mare a sistemului endocrin”, adaugă conf. dr. Ana Capisizu.

Semnele îmbătrânirii creierului pot apărea și înainte de 50 de ani

Manifestările care arată că îmbătrânirea creierului a început sunt diverse. Specialistul a dat exemplul unei paciente care a venit din proprie inițiativă la cabinet acuzând o stare de „ceață mentală”: „Avea și probleme ale memoriei recente – uita nume și le uita pentru perioade scurte de timp. A avut un fel de «ceață mentală» totală. Brain fog-ul acesta se caracterizează de fapt printr-o epuizare ivită la eforturile care altădată nu îți creau acest tip de neplăceri”.

Brain fog-ul, uitarea numelor, tulburările de dispoziție, irascibilitatea, anxietatea, tulburările de somn persistente ar putea să fie primele indicii că ceva s-ar putea întâmpla cu sistemul nostru nervos central, atenționează medicul specialist în longevitate.

La apariția acestor semne, mergeți la un medic pentru a afla pașii de urmat.

La rândul lui, specialistul căruia i se adresează pacientul trebuie să aibă deschidere și să nu considere că la vârsta de 48-50 de ani aceste semne sunt întâmplătoare. „Trebuie să facă o anamneză profundă, să urmărească factorii ereditari, să urmărească factorii de stres pe care poate să-i aibă o persoană, să ia măsuri în ceea ce privește consulturi interdisciplinare, să recomande analize specifice cum ar fi proteina Tau 181”, adaugă specialistul în gerontologie.

Iar dacă semnele apar la 48-50 de ani, este bine să nu fie ignorate, ci prezentate unui specialist, care poate fi gerontolog, neurolog,  sau psihiatru.

Somnul pe timpul nopții păstrează creierul sănătos

Odihna este un factor de o mare importanță în ecuația stilului de viață sănătos. Și mai ales odihna pe timpul nopții. „Somnul nocturn ar trebui să fie obligatoriu de 7-8 ore. Pentru că, tocmai în perioada somnului, sistemul nervos se „curăță”. Elimină produșii toxici care se creează în timpul zilei. În timpul somnului profund, creierul activează sistemul glimfatic – un mecanism de curățare care elimină beta-amiloidul, o proteină toxică asociată direct cu boala Alzheimer și declinul cognitiv. Așadar, curățarea sistemului nervos se face pe timpul nopții cel mai bine”, explică specialistul, pentru că, în timpul zilei, suntem într-o continuă activitatea neuronală și doar noaptea creierul are timpul și liniștea necesară pentru a se elibera de produsele toxice.

„Este mai important să induci somnul, dacă nu poți să-l ai, decât să stai toată noaptea nedormit numai ca să nu iei somnifere. Se începe mai întâi cu melatonina – care este sintetică într-adevăr – dar induce melatonina endogenă atunci când este administrată, și se poate ajunge cu recomandare, la diferite somnifere care ajută sistemul nervos să adoarmă și să poată să-și intre în procesul fiziologic de curățare”, completează medicul. 

„A fi tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, ci să fii optimist, să ai idealuri…”

Principiul pentru menținerea unei stări sănătoase în longevitate este echilibrul. „Trebuie să ne și bucurăm de viață, pentru că extremele nu știu dacă te și bucură – de exemplu să fii axat doar pe o anumită mâncare. Ana Aslan a spus următorul lucru: să fii tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani și cei care fac lucrurile extreme asta își doresc, să rămână veșnic la 20 de ani. A fi tânăr înseamnă să fii optimist, să ai idealuri, să lupți pentru idealurile tale, să le cucerești, indiferent de vârstă. De aceea consider că nu trebuie să exagerăm în ceea ce facem, ci trebuie să fim echilibrați”, recomandă specialistul.

În concluzie, conf. univ. dr. Ana Capisizu spune că există 10 piloni ai longevității, de care trebuie să ținem cont dacă vrem să avem o viață lungă și sănătoasă:

• Mișcare
• Alimentație
• Somn
• Managementul stresului
• Stimularea cognitivă
• Conexiunile sociale
• Spritualitatea/meditația
• Stoparea fumatului
• Activități de plăcere: grădinărit, muzică, pictură, croitorie
• Screening medical

,,Dacă ar fi să fac o prioritizare a acestora, într-o ordine a importanței asupra sănătății aș propune: mișcarea, alimentația, somnul, managementul stresului. De asemenea, este foarte importantă stimularea cognitivă pentru sănătatea mentală, ca și conexiunile sociale. Izolarea conduce la vulnerabilitate, la depresie”, a ținut să precizeze coordonatoarea Centrului de Longevitate, din Policlinica Regina Maria Floreasca.

Articol susținut de Regina Maria