Ce se află în spatele ofertei de pace lansate de Rusia pe mai multe canale în ultimele zile
Semnalele trimise de Rusia săptămâna trecută, potrivit căruia Kremlinul ar fi deschis la discuții pentru pace în Ucraina, unele care să înghețe actualele linii ale frontului, ar trebui luate cu mari rezerve, spun analizele publicate de CNN și de Institutul pentru Studiul Războiului.
Mesaje directe sau indirecte despre aparenta intenție a Rusiei de a negocia un armistițiu în Ucraina au apărut la sfârșitul săptămânii trecute, la câteva săptămâni după ce Moscova a deschis un nou front în nordul Harkovului, regiunea în care se află al doilea oraș ucrainean ca mărime.
Mai întâi, agenția de știri Reuters a citat patru surse de la Moscova, care au semnalat, în mod concret, că Rusia este dispusă la negocieri de pace ce ar îngheța actualele linii ale frontului, o stare de fapt dezavantajoasă pentru Kiev, care ar consfinți practic ocupația rusă asupra unei cincimi din Ucraina.
Putin a răspuns apoi la acest material sugerând că Rusia chiar este dispusă să discute despre pace, pe baza unor acorduri anterioare.
El a făcut aluzie la o înțelegere de la Istanbul, discutată de cele două părți imediat după începerea războiului, în 2022, care a eșuat însă, în principal din cauza faptului că forțele Moscovei continuau să facă ravagii pe teritoriul ucrainean, iar masacrele comise de militarii ruși în jurul Kievului începeau să iasă la iveală.
Mesajul transmis de sursele Reuters sugera un scenariu în care Rusia s-ar putea opri înainte de a captura în întregime cele patru regiuni pe care în 2022 a anunțat că le-a anexat, fără a le controla în totalitate – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. În același timp, scenariul evocat de sursele din Rusia ar ignora cea mai importantă dorință a Kievului, cea care presupune retragerea Rusiei din teritoriile ocupate.
Câtă încredere ar trebui să aibă Ucraina și aliații ei occidentali în această deschidere a Rusiei?
Neîncredere în propunerile Rusiei
Contextul remarcilor lui Putin este esențial, scrie CNN. Acestea au fost făcute cu ocazia unei întâlniri cu președintele belarus Alexander Lukașenko, în timpul unor exerciții comune cu arme nucleare tactice derulate de cele două țări. Putin vorbea astfel despre pace, pe un fundal care sugera cu totul altceva.
Apoi, relevant este că Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, un aspect pe care Moscova a marșat în mod repetat, după ce Kievul a fost să amâne alegerile, din cauza războiului.
Au mai existat și alte elemente care au făcut ca această aparentă deschidere a Rusiei să pară înșelătoare. Este vorba, printre altele, despre relatări neconfirmate de presă potrivit cărora avionul privat al fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici ar fi aterizat în Belarus, scrie CNN.
Fostul lider pro-rus a fugit din Ucraina în 2014, după ce forțele sale au împușcat zeci de protestatari în centrul Kievului, în timpul masivelor manifestații antiguvernamentale. Simpla perspectivă a prezenței sale în timp ce Putin și Lukașenko se întâlneau a dus la speculații că Moscova speră din nou să instrumenteze numirea unui om loial la putere în Ucraina.
CNN observă de altfel că obiectivul mai puțin brutal al Kremlinului în Ucraina – în afara unei ocupații totale sau parțiale – ar implica un președinte loial la Kiev, unul care să oprească drumul țării spre Uniunea Europeană și NATO. Acest scenariu a apărut inclusiv în timpul discuțiilor eșuate de la Istanbul din 2022. Dar în prezent, o astfel de variantă ar avea probabil nevoie de o forță rusă de ocupație, pentru a o impune unei populații ostile.
ISW: Putin nu este interesat de negocieri reale de pace
Semnale despre intențiile Rusiei au venit sâmbătă și de la ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, care a respins categoric legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a prezentat condițiile maximaliste ale Rusiei pentru negocierile de pace în timpul unui interviu acordat Newsweek.
Antonov a respins declarațiile occidentale potrivit cărora Rusia nu este dispusă să negocieze cu Ucraina și a criticat aceste declarații ca fiind o „încercare deliberată” de a denatura realitatea.
În același timp, ambasadorul a insinuat că Rusia va respinge orice acord de pace bazat pe retragerea forțelor rusești din zonele pe care le-a ocupat, asta incluzând probabil zonele recent ocupate din regiunea Harkov.
Declarațiile oficiale ale Rusiei, au observat analiștii Institutului pentru Studiul Războiului, un think-tank american, susțin concluzia potrivit căreia Putin rămâne neinteresat de negocieri semnificative și de orice acord de pace care l-ar împiedica să distrugă complet statul independent ucrainean.
Un mesaj transmis înaintea summitului pentru pace din Elveția
Unii observatori s-au întrebat de ce vorbește Rusia despre pace într-un moment în care are succes pe front.
Explicația ar putea fi, potrivit CNN, că diplomația a fost întotdeauna un instrument militar pentru Kremlin.
Moscova vorbea despre pace în Siria în 2015, în timp ce avioanele rusești bombardau civilii din zonele controlate de rebeli. Kremlinul vorbea despre pacea cu Ucraina în 2015, în timp ce trupele rusești și cele ale separatiștilor duceau un asalt împotriva orașului ucrainean strategic Debaltseve.
De asemenea, este posibil ca Moscova să vorbească din nou despre pace acum din două motive. În primul rând, Ucraina și aliații săi organizează un summit de pace în Elveția în luna iunie, unde se va discuta, fără Rusia, despre ce fel de acord de pace ar putea accepta cele două părți. Scopul probabil este acela de a crea un impuls pentru o cale de ieșire din război pe care Kremlinul o va putea accepta la un moment dat.
Zelenski a declarat că speră ca China să participe la summitul din Elveția. Este posibil prin urmare ca Putin să vorbească acum despre pace pentru a sugera Beijingului să nu se implice în discuțiile diplomatice la care Rusia nu va fi prezentă.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat vineri că aluziile lui Putin la negocierile de pace au avut ca scop direct sabotarea summitului.
„Putin nu are în prezent nicio dorință de a pune capăt agresiunii sale împotriva Ucrainei”, a scris el pe X, adăugând că „de aceea îi este atât de frică” de summitul din Elveția.
Dialogul Kremlinului cu occidentalii dispuși să îl asculte
În al doilea rând, și cel mai important, scrie CNN, Putin transmite mesaje guvernelor din Occident și actualei campanii prezidențiale americane. El încearcă să sugereze – poate populiștilor din Europa sau republicanilor MAGA din Statele Unite – că o înțelegere simplă este la îndemână, una în care liniile de front, pe care Ucraina pierde în prezent, pot fi înghețate brusc.
Ar putea fi un context potrivit. Sprijinul occidental pentru război este costisitor și din ce în ce mai nepopular, iar noul pachet de ajutor american s-a concretizat doar după o lungă amânare.
Semnalele transmise de Rusia le permit occidentalilor care doresc sfârșitul războiului să creadă că Kremlinul chiar ar putea opri conflictul, în forma actuală, imediat.
În cele din urmă, mesajul transmis de Rusia ar putea fi folositor pentru figurile cheie din Occident: Donald Trump spre exemplu – care nu a reușit încă să explice cum anume ar pune în aplicare planul său de opri războiul în 24 de ore – și alți membri NATO care sunt mai puțin încrezători în necesitatea de a exclude Rusia de la masa negocierilor.
Putin, observă CNN, vede acum un moment de slăbiciune electorală în SUA, și în alte state europene, pe care îl speculează cu un semnal vag și opac cum că ar putea fi gata pentru diplomație.
Este posibil ca aceste semnale ale Rusiei să aibă un anumit efect în rândul celor care speră cu disperare că războiul din Ucraina se poate încheia în orice moment, cei care sunt mai puțin atenți la amenințarea existențială pe care o reprezintă o Moscova victorioasă și hipermilitarizată pentru membrii estici ai NATO.
Aceste semnale, scrie CNN, ar trebui privite însă prin prisma cinismului diplomației anterioare a Moscovei în Siria și Ucraina, o diplomație folosită ca un instrument pentru atingerea unor obiective militare, dar cu fundalul iluzoriu că pacea ar putea fi chiar după colț.
INTERVIURILE HotNews.ro