Ce se va întâmpla cu dosarul lui Liviu Dragnea, cu termen final înaintea pronunțării deciziei CCR. Avocat: Luăm în calcul să cerem instanței amânarea pronunțării sentinței până la decizia CCR
Avocații în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare iau în calcul să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție la termenul din 15 aprilie – care ar trebui să fie ultimul – amânarea pronunțării sentinței până la o decizie a Curții Constituționale privind completurile specializate de 3 judecători de la instanța supremă, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Toni Neacșu, avocat în acest dosar. Joi, CCR a amânat pentru 19 aprilie pronunțarea unei hotărâri. O decizie favorabilă a Curții l-ar putea scăpa pe Dragnea de condamnare.
Avocatul Adrian Toni Neacșu a apărat-o în procesul angajărilor fictive pe Bombonica Prodan, fosta soție a lui Liviu Dragnea, iar acum o reprezintă pe Olguța Șefu, fost director executiv adjunct al Direcției pentru Protecția Copilului Teleorman. Alături de avocații lui Liviu Dragnea, el a cerut instanței supreme desființarea sentinței de condamnare și rejudecarea procesului în fond, invocând o nulitate absolută pe motiv că dosarul ar fi trebuit judecat de un complet specializat în cauze de corupție. Adică exact același motiv pe care vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, l-a invocat ulterior în sesizarea către Curtea Constituțională – lipsa completurilor specializate pe fapte de corupție. Se face referire la articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”.
Avocatul Toni Neacșu a explicat pentru HotNews.ro impactul unei decizii a CCR asupra procesului lui Dragnea, ce efect ar putea avea amânarea pronunțării CCR și ce se va întâmpla mai departe cu acest proces.
„S-ar putea justifica acordarea unui nou termen în instanță pentru a se pronunța Curtea Constituțională”
CCR a amânat pentru 19 aprilie pronunțarea unei decizii, în timp ce următorul termen în procesul lui Dragnea este în 15 aprilie. Teoretic, atunci ar trebui să fie ultimul termen al procesului, la care să fie audiați ultimii doi inculpați – Liviu Dragnea și Olguța Șefu. După acest termen, instanța supremă (completul de 5 judecători) ar urma să pronunțe sentința definitivă.
„Am fost anunțat de instanță că este posibil ca în 15 aprilie să fie ultimul termen de judecată. La acest terme mai sunt de audiat doi inculpați în acest dosar – Liviu Dragnea și Olguța Șefu, după care se încheie administrarea probelor, adică ar urma pronunțarea deciziei definitive. Însă, instanța ne mai poate da un termen pentru a ne formula concluziile, iar noi avocații mai putem invoca cereri”, a declarat avocatul.
El spune că avocații apărării iau în calcul să ceară instanței supreme, la termenul din 15 aprilie, să amâne pronunțarea sentinței până la o decizie a Curții Constituționale pe tema completurilor specializate de 3 judecători.
„În principiu, putem cere un termen pentru a se pronunța Curtea Constituțională, pentru că este o legătură direct între acest proces și decizia CCR. Invocăm faprul că decizia CCR ar putea avea efect direct asupra excepției invocate în dosar – am invocat o cerere similară în instanță, adică desființarea deciziei de condamnare de la instanța de fond, pe motiv că nu a fost pronunțată de un complet specializat în fapte de corupție. S-ar putea justifica acordarea unui nou termen în instanță pentru a se pronunța Curtea Constituțională. Instanța poate admite sau respinge o astfel de cerere. Eu, personal, iau în calcul o astfel de cerere către instanță”, a explicat Adrian Neacșu.
De asemenea, el spune că o decizie a CCR de constatare a unui conflict constituțional ar avea efect doar asupra dosarelor soluționate de completurile de 3 și aflate încă în curs de judecare, în apel, așa cum este și dosarul lui Liviu Dragnea. Potrivit avocatului, există doar în jur de 10 astfel de dosare.
„Dacă CCR pronunță o hotărâre de constatare a conflictului constituțional, așa cum s-a cerut, aceasta va avea efect doar asupra dosarelor care se află încă în apel și au fost soluționate de completurile de 3 în fond. Înseamnă un număr foarte mic de dosare – în jur de 10. Efectul direct este influențarea acestui număr mic de dosare. Doar dacă Guvernul sau Parlamentul ar da o ordonanță, respectiv o lege care să modifice cadrul legislativ actual, doar atunci s-ar pune probleme și celorlalte dosare de corupție cu decizie definitivă”, a adăugat avocatul.
Pentru ce este judecat și condamnat în primă instanță Liviu Dragnea
Dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman (DGASPC) Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare, a fost amânat pe parcursul mai multor termene de judecată, începând din septembrie 2018, în urma controverselor referitoare la constituirea completurilor de cinci judecători.
Precedentul termen în acest dosar a fost în 18 martie, când ar fi trebuit audiat Liviu Dragnea, dar acesta a cerut și obținut o nouă amânare din motive medicale, el fiind internat la o clinică privată după ce a acuzat dureri de spate.
În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica – la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.
Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, lucrând de fapt activitatea la PSD Teleorman.
DNA arată că, în calitate de preşedinte al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman și ar fi determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată la DGASPC Teleorman. Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.
În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii instanței supreme notează că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”. De asemenea, magistrații arată în motivare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.