Ce spune AUR, partidul care a votat împotriva doborârii dronelor, despre incidentul de la Buzău

„O acţiune executată cu profesionalism de către piloţii şi personalul Forţelor Aeriene Române”, spun reprezentanţii AUR despre incidentul din Buzău, cerând însă Guvernului să explice de ce drona a pătruns „atât de adânc” în țară.

• AUR, POT și SOS România au votat împotriva legii care permitea doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul național. Ulterior, au atacat-o și la Curtea Constituțională, dar sesizarea a fost respinsă.

„Militarii şi-au îndeplinit misiunea, au angajat ţinta într-o zonă nelocuită şi au evitat producerea unor victime sau pagube la sol. Succesul tactic al militarilor nu poate însă ascunde vulnerabilitatea strategică provocată de întârzierea deciziilor politice de înzestrare”, se arată într-un comunicat al AUR.

Reprezentanții partidului condus de George Simion spun că dincolo de acest succes tactic, rămâne însă o întrebare gravă, la care conducerea politică a Ministerului Apărării şi Guvernul trebuie să răspundă: „Cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spaţiul aerian naţional?”.

MApN a transmis că drona a fost detectată la ora 09:39 la est de Sulina și a parcurs traseul Sulina–Brăila–Feteşti–Buzău. Pentru interceptare au decolat două avioane Eurofighter italiene (ora 09:48) și două aeronave F-16 românești (ora 10:56), ținta fiind doborâtă de un F-16 la ora 11:02, lângă Padina. Între detectare și neutralizare au trecut 83 de minute, timp în care drona a pătruns adânc în interiorul țării.

„Nu afirmăm că reacţia militară a lipsit. Aeronavele au fost ridicate, ţinta a fost urmărită, iar misiunea a fost finalizată. Întrebarea legitimă este însă alta: de ce România nu a dispus de capacitatea de a neutraliza această ameninţare mai aproape de frontieră, prin sisteme antidronă terestre, cu rază scurtă şi costuri proporţionale? 

Pentru contracararea unei singure drone au fost angajate patru avioane de luptă, două Eurofighter şi două F-16, şi a fost utilizată o rachetă al cărei tip nu a fost încă făcut public!”, a mai declarat AUR.

Comform AUR, România are nevoie de senzori pentru ţinte care evoluează la joasă înălţime, sisteme de război electronic şi bruiaj, interceptori antidronă, tunuri cu muniţie programabilă şi sisteme cu rachete cu rază scurtă, integrate într-un lanţ rapid „senzor–decizie–efector”.

AUR solicită Guvernului şi conducerii MApN: prezentarea cronologiei complete şi a lanţului de comandă al operaţiunii; explicarea motivului pentru care neutralizarea nu a fost posibilă mai aproape de frontieră; comunicarea tipului dronei şi al rachetei utilizate; constituirea unei apărări antidronă stratificate pe frontiera de est şi în jurul infrastructurii critice.

„Militarii români şi-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice de ce, după mai mult de patru ani de război la frontieră, România este încă obligată să folosească avioane de vânătoare şi rachete costisitoare pentru a neutraliza drone pe care ar fi trebuit să le combată rapid, eficient şi mult mai aproape de graniţă”, subliniază AUR.