Ce știm înainte de întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin
La 19 februarie 2021, cu prilejul Conferinței de Securitate de la Munchen, Președintele SUA, Joe Biden declara că: „Suntem în mijlocul unei dezbateri fundamentale despre viitorul și direcția lumii […]. Suntem într-un punct de inflexiune între cei care susțin că […] autocrația este cea mai bună cale de urmat, […] și cei care înțeleg că democrația este esențială ”.
Mijlocul lunii iunie, 2021 reprezintă un prim test de verificare a acestui punct de vedere.
Geneva, Vila La Grange – locul evenimentului
Ce știm înainte de summit-ul din Elveția?
Că toată lumea este dominată de ideile legate de marea resetare post-pandemică, de crizele în cascadă în derulare și de cele ce vor urma, precum și de perspectiva proiectării unei noi ordini globale. Cine vor fi actorii principali se știe, aproape cu siguranță. Ordinea plasării acestora, într-o eventuală logică a ierarhizărilor, reprezintă marele semn de întrebare.
Mai știam că lanțul de evenimente: reuniunea G7, din Marea Britanie, prima reuniune SUA – UE, în epoca Biden, summit-ul NATO de la Bruxelles, toate însoțite de evenimente bilaterale vor reprezenta oportunități directe pentru Președintele SUA și indirecte pentru cel al Federației Ruse, de formare a unor puncte de vedere inițiale de la care va porni dialogul ruso – american, de la Geneva.
Și mai cunoaștem două informații macro-economice semnificative. Prima, se referă la momentul nașterii G7, când țările semnatare ale acordului de constituire a grupului generau, aproximativ, 80% din PIB-ul mondial global și care, în prezent, generează aproximativ 40%. A doua se referă la China, care la sfârșitul acestui deceniu, probabil, va depăși SUA la toate capitolele, devenind oficial prima putere economică a lumii.
Întâlnirea Biden – Putin ar putea reprezenta și un posibil test pentru o eventuală coaliție împotriva Chinei. Mai poate fi actual model triunghiul lui Kissinger? Adică acel model în care SUA au exploatat neînțelegerile strategice dintre fosta URSS și R.P. Chineză, caz în care Beijingul a beneficiat de sprijin serios de cunoștințe și capital referitoare la modelul economic de urmat. Modelul a fost adaptat mai ales pe ceea ce se numește zona de control politic, în care s-a ajuns ca marii miliardari chinezi de azi și liderii comuniști să coabiteze într-o economie de piață dinamică, elastică și eficientă, care este încă departe de atingerea limitelor sale de creștere.
Întâlnirea Biden – Putin ar putea reinventa diplomația triunghiului lui Kissinger în care Rusia să joace rolul de altă dată al Chinei? Greu de afirmat! Pornind de la aceste prime considerente, se conturează faptul că Occidentul, în general, și SUA, în special, relegitimează poziția de actor global de primă mărime a Federației Ruse în problematicile strategice și de securitate globale. Ca o măsură suplimentară de consolidare a acestei posturi, Moscova a făcut cunoscută la nivel public opțiunea sa de a ține la curent Beijingul cu tot ceea ce se va discuta la Geneva și îl interesează direct. Este probabil ca argumentele ce vor contura o apropiere între Rusia și China să prevaleze comparativ cu cei care să sugereze distanțarea. Cu puțin timp înaintea întâlnirii de la Geneva, ambasadorul rus la Beijing, Andrei Denisov, a declarat că dacă SUA și Rusia vor aborda subiecte legate de China în timpul summit-ului, partea rusă va comunica și discuta aceste aspecte cu China. Acest subiect a fost abordat direct atât de Serghei Lavrov, cât și de Yang Jiechi pe timpul recentelor lor vizite în China, respectiv în Federația Rusă. De ce oare? Cel mai probabil, între Moscova și Beijing a început efortul de sincronizare strategică pe două dosare vitale pentru fiecare parte: Ucraina și Taiwan.
Într-o logică asemănătoare, partea americană, care a decis revenirea la politica predictibilității, opusă celei a confruntării, promovate de administrația Trump, a dorit obținerea susținerii UE și a NATO, precum și a unor importanți actori statali precum Marea Britanie, Germania, Franța, Turcia, Japonia, și chiar a Indiei în tentativa sa de a coagula o coaliție a intransigenților la adresa Chinei și a Moscovei. Evaluările celor mai mulți specialiști au concluzionat că o antagonizare directă a relațiilor acestor state cu Federația Rusă și China, chiar dacă Alianța Nord-Atlantică și UE le identifică ca provocări de securitate, nu poate reprezenta o opțiune a prezentului.
Și o scurtă referire la anumite pete de culoare legate de tachinările reciproce Biden – Putin, probabil părți ale eforturilor celor doi de a câștiga aliați în mass-media relevantă, cu scopul de a obține prim-planul inițiativei în viitorul dialog. Cei doi lideri, în luări de poziții publice, care au făcut înconjurul lumii, au prefațat deja contextul întâlnirii lor. Astfel, Joe Biden a afirmat într-un interviu acordat agenției The Associated Press, că îl știe pe Putin din întâlniri directe, încă din 2011, când el era vicepreședinte și Putin era prim-ministru. Atunci, l-a privit pe liderul rus în față și i-a spus: „domnule prim-ministru, mă uit la dumneavoastră în ochi și nu cred că aveți suflet”. Tot Biden a afirmat că Putin a răspuns cu un zâmbet și a adăugat : „…ne înțelegem unul pe celălalt”. Ce diferență față de acum 20 de ani, când George W. Bush spunea că a văzut în ochii președintelui Putin „sufletul poporului rus”! Care dintre cei doi să fie mai aproape de adevăr?
Putin, pe de altă parte, a declarat într-un interviu acordat NBC: „Nu-mi amintesc această parte a conversațiilor noastre”. Ceea ce consideră despre Biden în acest interviu a fost că este „radical diferit de Trump, deoarece președintele Biden este un politician de carieră, care și-a petrecut practic întreaga viață în politică”. De asemenea, legat de afirmația lui Biden conform căreia Putin ar fi „ucigaș”, președintele rus a replicat la televiziunea de stat a țării sale: „Îmi amintesc când eram copil și mă certam cu prietenii mei, că obișnuiam să spunem că „oricine afirma ceva despre celălalt, de fapt afirmă despre el însuși”. Apoi a adăugat: „Adeseori, ne vedem propriile trăsături într-o altă persoană și credem că aceasta este așa cum suntem noi. În general, astfel de oameni ar trebui evitați”.
Ce mai știm?
Mai știm că Putin și-a exprimat public regretul în legătură cu „cea mai mare catastrofă a secolului XX – dispariția URSS”. Dacă conexăm acest fapt cu cea mai recentă apreciere a Președintelui Biden referitoare la nevoia eliminării corupției de către Ucraina (interesant momentul ales pentru lansarea acestei idei) este posibil ca Moscova să primească asigurări serioase legate de respectarea intereselor sale strategice. Și cum SUA de azi nu mai este ceea ce era SUA în vremurile în care sprijinea China, se conturează mai multe opțiuni pentru Moscova de alege selectiv și, probabil, cumulativ între oportunități oferite și de SUA și de China și de UE.
Și, în finalul acestor note, mai știm că Federația Rusă a ales să retesteze, cu mai puțin de 30 de ore înainte de întâlnirea Biden – Putin, de la Geneva, în zona Arctică (singura regiune unde forțele armate ruse și americane se află față în față), unele dintre cele mai moderne sisteme hipersonice de luptă: rachetele Kinjal și Zircon, lansate de pe nava amiral a Flotei Nordului, crucișătorul Petru cel Mare, care a fost parte a 8 grupuri de luptă cu peste 20 de nave de suprafață și submarine, asigurate aerian de zece avioane și elicoptere de luptă.
INTERVIURILE HotNews.ro