Ce vrea sa faca Iohannis cu justitia. Mai bine tacea

Presedintele Klaus Iohannis doreste, la fel ca toti politicienii de dinaintea lui, de la Traian Basescu la Victor Ponta, ridicarea MCV intr-un interval scurt de timp, considerand ca dupa opt ani de monitorizare pe justitie Romania nu mai are nevoie de acest instrument. La sedinta Consiliului Superior al Magistraturii de marti, presedintele Iohannis a anuntat ca unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie sa fie ridicarea MCV cel tarziu in 2016, cand actualul Parlament si CSM isi vor incheia mandatele. Acest obiectiv este nerealist, iar problema, incorect pusa. Vom vedea, mai jos, cum ridicarea MCV a reprezentat obsesia tuturor politicienilor, insa aceasta idee fixa nu lucreaza in beneficiul Romaniei, dimpotriva.

Declaratia integrala a presedintelui Klaus Iohannis pe tema ridicarii MCV:

„2015 este al optulea an in care Romania se afla sub instrumentul instituit de Comisia Europeana, numit Mecanismul de Cooperare si Verificare. De-a lungul timpului, acesta nu a fost o sperietoare, ci un instrument util, rezultat din parteneriatul cu Uniunea Europeana. MCV-ul a generat un exemplu de bune practici la multe din elementele cheie pe justitie si sunt convins ca experienta Romaniei va fi fructificata in viitor de alte state care vor adera la Uniunea Europeana.

Au fost opt ani in care sistemul judiciar din Romania a inregistrat progrese majore in consolidarea statului de drept, sub aceasta „umbrela” institutionala. In ultimii ani insa, rapoartele MCV au constatat progrese importante realizate de aproape toate institutiile din justitie si, de aceea, cred ca este timpul pentru o schimbare.

Stimati membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Astazi, aici, in fata dumneavoastra, declar cu responsabilitate ca a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca Romania sa fie evaluata cu obiectivitatea pe care o merita si sa se constate ca acele conditionalitati, sub rezerva indeplinirii carora am devenit stat membru, au fost indeplinite.

Asadar, cred ca unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie sa fie ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, toate institutiile din Justitie, dar si Parlamentul si puterea executiva trebuie sa isi dea concursul pentru ca, atunci cand actualul CSM si actualul Parlament isi termina mandatele, sa putem bifa impreuna aceasta reusita”

Ce a omis sa spuna presedintele Klaus Iohannis in discursul sau despre ridicarea MCV? Toate progresele reale din justitie nu au dobandit, din pacate, caracter ireversibil. Ele sunt pe muchie de cutit, tot ce s-a castigat in opt ani de eforturi risca sa se pierda peste noapte. Majoritatea PSD, premierul Ponta si Guvernul s-au manifestat constant impotriva justitiei: refuza avize de arestare, propun pe banda rulanta modificari la legea ANI pentru a slabi institutia, mai schimba cate o virgula din alte legi in beneficiul infractorilor, apara la scena deschisa condamnati si cercetati penal etc, etc.

S-a acumulat o masa critica de aversiune impotriva justitiei in toata clasa politica, bulversata de anchete, arestari, de la stanga la dreapta, de sus pana jos. Niciodata sistemul politic nu s-a simtit mai amenintat si vulnerabil decat azi, mai terorizat de imaginea puscariei, mai dornic sa incalece la loc judecatorii si procurorii. In aceste conditii, a face din ridicarea MCV un obiectiv cu termen atat de scurt de realizare (2016) nu ajuta cu nimic justitia, dimpotriva. Imaginati-va cam ce s-ar fi intamplat in timpul tentativei de lovitura de stat din vara lui 2012 daca Romania nu avea MCV.

Presedintele Iohannis a explicat in mod corect rolul important jucat de acest bici extern in reformarea justitiei, dar nu pare sa inteleaga ca Romania nu se poate lipsi de el multa vreme de acum incolo. In absenta unei monitorizari independente, fara teama de reactia UE, clasa politica autohtona va slabi fara ezitare sistemul judiciar. Nici un politician roman, cu mici exceptii, nu si-l mai doreste puternic. Ar fi extrem de frustrant ca tocmai acum, cand justitia s-a eliberat din chinga politica, sa se intoarca garantat in lesa dupa ce ochiul vigilent al Bruxelles-ului se va fi inchis peste un an sau doi.

Pot sa inteleg, pana la un punct, si logica prezidentiala. Lui Klaus Iohannis i s-a comunicat ca, in calitate de presedinte, are o datorie institutionala sa scape tara de MCV, mecanism vazut de politicieni drept o rusine pe obrazul tarii in plan extern si o piedica in calea aderarii la Schengen. Cum ar veni, obiectivul ridicarii MCV ar trebui atins cu orice pret, in numele „interesului national”, superior oricaror alte argumente.

Or, lucrurile nu stau chiar asa. Interesul cetatenilor Romaniei este sa aiba o justitie independenta pe termen lung. A reclama ca Romania indeplineste azi conditiile tehnice ridicarii MCV fara a privi in mod realist la clasa politica si la dorinta ei tot mai mare de a imblanzi justitia nu vine in intampinarea interesului public. De ridicarea MCV se vor bucura, cel mult, politicienii, baronii locali, infractorii mari si mici.

Am auzit deseori in ultimii ani, atat de la cititori, cat si de la diplomati occidentali, afirmatia ca „a venit vremea, dupa opt ani de la intrarea in UE, ca Romania sa probeze ca se poate administra singura”. Nu as prea face experimente cu o justitie pe care toti, mai putin cetatenii onesti, si-ar dori sa o arunce in aer. Sub nici o forma nu m-as lasa doar pe mana politicienilor romani sa probeze cat de mult respecta ei independenta justitiei. I-am vazut cam pe toti de ce sunt in stare si cam pana unde s-au intins tentaculele coruptiei.

N-ar fi exclus insa ca obiectivul anuntat de presedinte – ridicarea MCV pana in 2016 – sa fie un mod indirect de a reformula ambitia de a duce Romania in Schengen inca din 2015. Iohannis a declarat recent ca va face eforturi pentru ca aderarea Romaniei la acest spatiu sa aiba loc anul acesta. Ulterior, un oficial german l-a contrazis. Potrivit Der Spiegel, presedintele Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach, a declarat ca Romania nu va adera la Spatiul Schengen anul acesta.

„De alegerea lui Iohannis se leaga fara indoiala asteptari si sperante mari. Dar acestea singure nu schimba in mod fundamental situatia politica din Romania”, a precizat parlamentarul CDU.

Klaus Iohannis nu este singurul oficial roman cu obiective ambitioase, dar nerealiste. Presedintele Traian Basescu, guvernele Boc si Ponta, si-au stabilit cu totii ca obiectiv ridicarea MCV si au atacat virulent unele tari occidentale din cauza ca ar conditiona in mod nedrept intrarea in Schengen de ridicarea Mecanismului. (Vezi aici ce legatura exista intre Schengen si Coruptie)

Scriam, intr-un text publicat in martie 2013: „Guvernul Boc si Traian Basescu si-au stabilit drept obiective politice intrarea Romaniei in spatiul Schengen in 2011 si ridicarea monitorizarii pe justitie in 2010, indiferent daca toate conditiile s-au realizat in mod real, reformele au devenit efective sau ele sunt bifate doar pe hartie. Presedintele Basescu a criticat tentativele Comisiei Europene de a conditiona aderarea la Schengen de ridicarea MCV, pe motiv ca temele nu trebuie legate. Ceea ce nu l-a impiedicat, in februarie 2012, sa transmita liderilor USL o scrisoare avertizandu-i ca, desi tehnic totul pare ok, occidentalii leaga Schengen de MCV, deci sa faca bine sa-si curete guvernul de penali si sa fie atenti la numirile din jusitie.”

Pe scurt, noul presedinte Klaus Iohannis nu s-a dovedit la acest capitol deloc „altfel” decat predecesorii sai. Era cu adevarat „altfel” daca spunea ca Romania are inca nevoie de MCV deoarece clasa politica ameninta independenta justitiei si se coalizeaza impotriva ei, ca este in interesul cetatenilor acestei tari ca Romania sa nu fie lasata de capul ei, ca nu este nimic degradant in a avea un mecanism de monitorizare care ajuta tara sa-si consolideze institutii cheie, ca vom intra in Schengen abia cand vom convinge UE ca reformele din justitie sunt cu adevarat ireversibile.

Pe scurt, Klaus Iohannis si consilierii sai nu par sa fi inteles ca ridicarea MCV nu poate fi un obiectiv in sine, cu termene de indeplinire, ci un proces de durata pe care Romania inca nu l-a parcurs in mod convingator. Pentru asta, mai trebuie sa treaca ani buni.