Cea mai mare bucătăreasă din România n-a avut podcast, ci Conservatorul din Paris. Formidabila Sanda Marin, care știa la perfecție trei limbi străine

Cu Sanda Marin au crescut generații după generații. Le-a învățat pe bunicile și, pe mamele noastre, apoi și pe noi, să facem cozonac, sarmale cu un simplu, dar extraordinar de eficient secret, pesmeți delicioși și alte minunțății cu pasiunea cu care a învățat trei limbi străine.

Ne-a dăruit rețete simple și, în același timp, de mare finețe, cu talentul cu care cânta Sonatele lui Chopin. Sanda Marin a pus bucătăria românească pe harta gastronomiei și nu e român care să nu fi auzit de cartea ei de bucate. O carte veșnic tânără. O carte de bază. Nu e chef român, nu există chef în București care să nu-i fi încercat măcar o dată rețetele.

Cartea de bucate a Sandei Marin a supraviețuit și comunismului, chiar dacă ingrediente de bază au fost considerate mult prea burgheze și au fost eliminate ori înlocuite. Un exemplu grăitor e “untdelemnul” în loc de decandentul unt.

„De ce să mai fie profesor de literatură universală sau de limbi străine, de ce să mai fie pianistă sau critic de artă, dacă fiică-mea adoră să stea la cratiță, mai ales că nimerește niște mâncăruri nemaipomenite, ca maică-sa, Dumnezeu s-o ierte, și unde mai pui că are și inovații culinare?”, se întreba tatăl Sandei Marin, profesorul universitar Ion Simionescu.

„Sanda Marin” este pseudonimul. Citește, pe B365.ro, povestea Ceciliei Maria Zapan (născută Simionescu), căci așa o chema, de fapt.

sursă foto: Dreamstime.com