Cea mai puternica, spectacolul-laborator condus de Antoaneta Cojocaru, selectionat in Festivalul National de Teatru, editia 2015

Criticul de teatru Marina Constantinescu, directorul artistic al Festivalului Naţional de Teatru a selecţionat spectacolul-laborator ”Cea mai puternică” de August Strindberg pentru ediţia cu numărul 25 a FNT-ului. Laboratorul condus de către actriţa Antoanteta Cojocaru este una dintre cele mai recente producţii ale Teatrului de Comedie (Sala Nouă), iar în FNT va avea 4 reprezentaţii, după următorul program:

sâmbătă, 24 octombrie – orele 18:00

duminică, 25 octombrie – orele 21:00

marţi, 27 octombrie – orele 21:00

miercuri, 28 octombrie – orele 18:00

Cea mai puternică de August Strindberg, în traducerea lui Carmen Vioreanu le are în distribuţie pe Mihaela Teleoacă (Doamna X) şi Antoaneta Cojocaru (Domnişoară Y). Scenografia este semnată Vladimir Turturică iar coregrafia îi aparţine Ioanei Marchidan.

Într-o lume care te obligă la tot pasul să fii puternic, să faci faţă, să nu te opreşti, să fii vulnerabil devine o problemă, o tară. Spectacolul Cea mai puternică nu vorbeşte despre putere, ci dimpotrivă despre forţa vulnerabilităţii.

Un fapt de viaţă banal, cotidian, pe care îl întâlnim la tot pasul, pe care l-am trăit sau nu într-o formă sau alta, o ştire de ziar. În lupta pentru a fi iubite, strivind chiar iubirea, două femei, deloc întâmplător, se opresc din drumul lor obişnuit, pentru că nu mai înteleg cât de departe poţi merge în numele iubirii, unde apare singurătatea, unde pleacă atunci când pleacă celălalt. Două femei iubesc acelaşi bărbat în seara de Crăciun.

Cea mai puternică e un spectacol despre tăcere şi despre toate lucrurile pe care nu putem şi nu ştim să le spunem, cu toate vorbele din lume. E un spectacol întru adevăr, despre frumuseţea pură, netrucată. Într-un an în care s-a vorbit mult despre feminism, acest spectacol este dedicat bărbaţilor. (Antoaneta Cojocaru)

Biletele se pot achiziţiona de pe platforma www.mystage.ro – prima platformă de bilete dedicată exclusiv spectacolului de teatru din România. Plăţile pe mystage.ro se pot efectua cu cardul, iar procesarea acestora se face în deplină siguranţă prin platforma euplatesc.ro. Preţul unui bilet pentru spectacolul „Cea mai puternică” este de 28 lei.

„Spectacolul „Cea mai puternică” rămâne întipărit în memoria celui care l-a văzut ca un autentic moment de teatru de cea mai pură calitate. El are aspectul unei opere de artă autentică şi memorabilă. Virtuozitatea celor două actriţe înlătură orice senzaţie de artificial, orice suspiciune de „teatru”, făcând să crească în mod gradat tensiunea în scenă şi în mintea celor care privesc – transfer prezent numai în cazurile cele mai fericite, când actorii şi regia fac corp comun cu piesa în aşa măsură, încât dau impresia de viaţă trăită, acolo, în văzul lumi.” (Nicolae Prelipceanu, Teatrul azi)

„Poem vizual excepţional” (Marina Constantinescu)

„Puterea nu vine de la sine. Un om puternic devine. Experienţele prin care trece de-a lungul vremii îi oferă şansa de a deveni puternic. Întreaga viaţă este parcă destinată să ne facă mai puternici. Ce poţi face atunci când simţi că nu mai poţi, că nu mai rezişti, că dacă mai faci un singur pas totul se năruie? Ce reuşeşte să-ţi dea forţa să te ridici de unde ai căzut? Ce se ascunde în spatele aparentei fragilităţi? Au dansat împreună, au zburat împreună, au tăcut împreună, au respirat împreună, au murit şi au înviat pe scenă devenind cele mai puternice şi le admir pentru lumina lor mulţumindu-le că există. ” (Loreta Popa)

„Cele două femei se îndoaie că nişte trestii apăsate, se ating, se apropie pentru a se distanţa iremediabil. Mişcarea orchestrată de talentata Ioana Marchidan construieşte încordare, încrâncenare, coliziune, sfârşind de fiecare dată în haloul disperării de care se înconjoară tăcuta femeie.(…) Spectacolul este un pariu cu expresivitatea pe care Antoaneta Cojocaru îl câştigă. Un spectacol plin de forţă, construit cu mijloace extrem de plastice. Merită!” (Cristina Rusiecki, Cultura)

„Ca şi în producţiile anterioare de teatru-laborator cu „Arlechino moare?” şi „Pescăruşul”, şi aici sunt evidenţiate potenţialul expresiv al piesei şi al actorilor, modernitatea raportului dintre cuvânt şi tăcere, dintre gest, mişcare şi dans, în cadrul unui discurs artistic de o remarcabilă intensitate dramatică şi generoasă investigare a universului lăuntric al personajelor. (Ion Parhon, Scrisul Românesc)