Numărul imens de utilizatori activi de TikTok din România făcut public de companie. „Ceea ce părea imposibil cu doar câteva luni în urmă a devenit o mișcare globală de restricționare a accesului copiilor la rețelele sociale”

Rapiditatea cu care Franța, Olanda, Spania au anunțat, după Australia, că banează rețelele sociale pentru copiii sub 15-16 ani îi bucură pe partizanii mișcării și îi înfurie pe adversari. Argumente pro și contra

Prima a fost Australia, în decembrie 2025. Iar apoi mișcarea de interzicere a cuprins Franța, în ianuarie 2026. 

În 2018, Franța fusese cea care a interzis telefoanele mobile ale copiilor în gimnaziu, clasele V-VIII. Acum, aceeași lege care obligă rețelele sociale să șteargă conturile copiilor extinde banarea mobilelor și în facultățile din Franța. 

Francezii au fixat limita la 15 ani

Diferența dintre Australia și Franța este aceea că francezii au coborât limita de vârsta de la 16 la 15 ani. 

„În cele două conversații pe care le-am avut cu președintele Emmanuel Macron, am înțeles de ce 15 ani este o vârstă importantă din punct de vedere cultural în Franța”, spune profesorul Jonathan Haidt, unul dintre avocații interzicerii accesului tinerilor la rețelele sociale. „Susțin decizia sa de a acționa decisiv în acest an. Cu toate acestea, îndemn țările care pot adopta vârsta de 16 ani să o facă. Fiecare an de întârziere înseamnă un an de maturitate și protecție suplimentare”, spune Haidt.

„Te rog, mamă! Toți părinții prietenilor mei au fost de acord!”

Psiholog și profesor, Jonathan Haidt susține și că orice „portiță” legală este distrugătoare. De pildă, cea a permisiunii parentale. Dacă legea ar permite copiilor să aibă cont pe TikTok sau Facebook cu acordul luat de la părinți, atunci s-ar intra în această capcană: copiii ar veni și ar spune „Te rog, mamă! Toți părinții prietenilor mei au fost de acord!”.

Iar părinții ar fi de acord și ar ceda.

„Aș prefera ca țările să nu adopte nicio lege în acest an decât una slabă, cu excepții privind consimțământul părinților”, crede profesorul Haidt.

Au urmat Spania, Indonezia și Olanda

A urmat anunțul de intenție din februarie al Spaniei. Apoi, cea mai mare țară musulmană a lumii, Indonezia, a anunțat că, din martie 2026, va restricționa și ea accesul tinerilor la rețelele sociale. La rândul ei, Olanda a lansat către țările UE un apel pentru a interzice rețelele sociale la copiii și tinerii sub 15 ani.

Roxana Mânzatu, comisar european: „Nu ne dorim ca fiecare țară să aibă reglementări diferite”

Românca Roxana Mânzatu, comisară europeană, a confirmat într-un interviu pentru Edupedu că instituțiile UE cred că e nevoie de o decizie unitară. 

„Nu ne dorim să ajungem în punctul în care fiecare țară europeană să aibă reglementări diferite în ceea ce privește accesul minorilor la rețelele sociale, oricare ar fi acelea”, a spus comisara europeană. Asta vine, într-o anume măsură, cu sentimentul urgenței la care apelează avocații măsurii.

De ce mișcarea este atât de populară

Cum a ajuns „E interzis să interzici”, unul dintre sloganurile mișcării transformatoare a tinerilor din anii ’60, să fie înlocuit cu „Interzicem”?

 „Acțiunea banării copiilor pe rețelele sociale este populară. Pe măsură ce mișcarea a devenit cunoscută la nivel global, ea a beneficiat de un sprijin public extraordinar din partea părinților, jurnaliștilor și politicienilor de stânga, de dreapta și de centru”, spune profesorul Haidt. 

Una dintre explicațiile popularității sunt dovezile științifice. Probele la nivel mondial privind efectele negative ale utilizării rețelelor sociale continuă să se înmulțească, în special în ceea ce privește creierul în dezvoltare al copiilor, a explicat premierul spaniol Pedro Sanchez. Utilizarea prelungită a rețelelor sociale este corelată cu depresia, anxietatea și stresul.

Jumătate dintre tineri conștientizează pericolul rețelelor

Și atunci, „alte țări au întrebat: De ce nu putem face și noi același lucru? Mulți adolescenți au susținut, de asemenea măsurile. După cum arată cercetările, tinerii conștientizează efectele negative ale rețelelor sociale. Se simt prinși în capcana acestora și aproape jumătate dintre ei și-ar dori ca acestea să nu fi fost inventate niciodată”, arată Haidt.

Și dacă conștientizează, de ce nu ies de pe rețele? Pentru că aceasta este una dintre  definițiile adicției: simți sau chiar știi, dar nu poți să ieși. 

Reacțiile chimice

În general, societățile au fost preocupate de adicțiile provocate de substanțe: alcool, droguri, zahăr. Dar adicțiile comportamentale nu sunt mai puțin periculoase, doar pentru că nu au un suport material. Reacțiile chimice nu sunt însă mai puțin puternice la celelalte adicții.

„Știm că activitatea pe rețelele sociale este strâns legată de o regiune a creierului care primește un val de dopamină și oxitocină de fiecare dată când experimentăm recompense sociale”, a explicat Mitch Prinstein, directorul științific al Asociației Americane a Psihologilor. 

Ce s-a schimbat acum de a devenit urgent?

„Ceea ce părea imposibil cu doar câteva luni în urmă a devenit o mișcare globală de restricționare a accesului copiilor la rețelele sociale”, spune profesorul  Jonathan Haidt. El crede că societatea a realizat că într-o perioadă în care se formează procesele de cunoaștere și discernământ, e iresponsabil să lași creierul copiilor la îndemâna unei adicții. 

Dar n-am realizat mai demult? Ce s-a întâmplat acum?

Diferența e că acum „toată lumea știe că toată lumea știe”, spune Haidt. Ca în povestea „Hainele împăratului”. Nu e suficient să știi. Schimbările apar când cunoștințele private devin cunoștințe publice. Odată ce acest prag este depășit se poate acționa. 

TikTok declară 9,1 milioane de utilizatori activi lunari în România

„Împăratul era gol și toată lumea putea vedea asta, dar nimeni nu știa dacă și ceilalți vedeau, deoarece escrocii răspândiseră ideea că numai cei înțelepți puteau vedea hainele. A fost nevoie de strigătul unui copil – „Împăratul nu are haine!” – pentru a transforma cunoștințele private în cunoștințe publice”, mai spune profesorul.

În Europa sunt 200 de milioane de utilizatori TikTok, iar în România sunt 9,1 milioane, conform datelor publice recente ale companiei. 

Cu 9,1 milioane de utilizatori activi, România este una dintre țările din UE cu cel mai mare consum de TikTok, proporțional cu populația. E valabil și pentru celelalte rețele sociale. Cu 6 ore de stat pe telefon pe zi, spune OMS, tinerii români sunt dintre cei mai dependenți de rețelele sociale. 

Tinerii „trebuie să domine reţelele sociale şi să nu lase reţelele sociale să îi domine”, susține Azzopardi-Muscat, reprezentanta OMS pentru Europa.

E cel mai prost sfat pe care poți să i-l dai unui om sau unei societăți aflate în adicție: să rezolve problema prin a-și domina dependența, fără niciun ajutor.