Cei cinci candidați pentru funcția de procuror european din partea României susțin astăzi interviul cu Tudorel Toader / Cine sunt candidații / Rolul și structura Parchetului european

Cei cinci candidați pentru funcția de procuror european din partea României – Cătălin Borcoman, Marius Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici, Elena Hach și Daniel Horodniceanu – vor susține joi interviul cu ministrul Justiției, Tudorel Toader. Acesta va trimite la Bruxelles trei propuneri pentru Parchetul European, structură la șefia căreia candidează Laura Codruța Kovesi. România trebuia să trimită propunerile până la 31 martie, însă interviurile, programate inițial pentru 22 martie, au fost amânate fără nicio explicație.

Interviurile cu Tudorel Toader pentru selecția candidaților desemnați în numele României la funcția de procuror european sunt programate începând cu ora 14.00, în ordine alfabetică, potrivit unui anunț al Ministerului Justiției.

Interviul candidaților din partea României pentru Parchetul European era stabilit inițial pe 22 martie, însă a fost amânat de ministrul Justiției, fără nicio explicație. România avea termen 31 martie pentru a trimite propunerile la Bruxelles.

Interviul va fi transmis în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiției și va avea o durată de maximum 45 de minute/candidat.

Potrivit anunțului Ministerului Justiției, evaluarea candidaților se face „pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experiența practică relevantă, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară”. Vor fi testate și cunoștințele de limbă engleză sau franceză ale candidaților.

Cine sunt candidații

La selecția pentru procuror european din partea României s-au înscris cinci procurori – Cătălin Laurențiu Borcoman, Marius Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici, Elena Hach și Daniel Horodniceanu.

Procurorul Cătălin Borcoman este șeful DIICOT Brașov, fiind la al doilea mandat la șefia instituției. El conduce Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Braşov din anul 2012. Anterior (2009), el a fost adjunct al procurorului şef al DIICOT de la acea vreme, Codruţ Olaru. Din 2007, el a fost consilier al procurorului general de la acea vreme Laura Codruţa Kovesi.

Procurorul Marius Bulancea este şef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din DNA (Secția a II-a). Marius Bulancea a fost consilier al procurorului-șef al DNA Laura Codruța Kovesi. Unul dintre dosarele la care a lucrat Marius Bulancea este „Gala Bute”, în care a fost condamnată Elena Udrea. De asemenea, el instrumentează cel mai nou dosar în care este vizat Călin Popescu Tăriceanu, acuzat că, în mod indirect, în perioada 2007-2008, a primit mită aproape 800.000 de dolari de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu-Siemens, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcției, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie.

Daniel Horodniceanu și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror general. Procurorul Daniel Horodniceanu, în vârstă de 45 de ani, s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut. El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași. El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august – decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 – mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 – iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 – octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 – iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 – iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 – iunie 2012). În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.

Laura Ecedi Stoisavlevici este procuror la DIICOT și membru în Consiliul de conducere al Școlii Nationale de Grefieri, iar Elena Hach este procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

În urma interviului, comisia va selecta trei candidați, iar lista va fi trimisă de ministrul Justiției Consiliului Uniunii Europene. Lista va fi publicată pe site-ul Ministerului Justiției.

Ce este Parchetul European

În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura „cooperării consolidate”. Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.

Cum este motivată necesitatea unui Parchet al Uniunii Europene

Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015. Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, jurisdicția lor se oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cu instrumente limitate de combatere a criminalității financiare la scară largă la nivel transfrontalier. În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre.

Rolul Parchetului UE

Misiunea Parchetului UE va fi combaterea fraudei împotriva finanțelor UE. Acesta va avea competența de a investiga infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Parchetul European va face investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10. 000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane EUR. Parchetul UE va colabora cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora cu alte organisme precum Eurojust și Europol.

Structura

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri.

Nivelul strategic va fi compus din:

• un procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia

• un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde:

• procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale

• camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale

Când își va începe activitatea

Parchetul UE Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de instituire va dura doi până la trei ani.

La funcția de procuror-șef european candidează și fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, care este favorita Parkamentului European pentru acest post.