Cele 5 boli ale economiei romanesti

Avem o crestere economica ridicata, dar cu o volatilitate pe masura. Ne ingrijoreaza Europa cu doua viteze, dar avem o Romanie cu cel putin doua viteze. Vrem servicii de calitate europeana, dar colectam cele mai putine taxe din Europa, iar de investit, actionam taman pe dos decat spun legile economiei. Acestea sunt doar cateva din bolile economiei romanesti, identificate de presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, pe care le-a prezentat luni studentilor de la ASE in cadrul Forumului pentru Dezoltare Durabila si Antreprenoriat.

„In termeni de convergenta (PIB/capita la PPP), Romania a avut progrese mari incepand mai ales din anul 2000. Pana atunci am avut o evolutie stagnanta. In 2000-20008 a fost o convergenta destul de rapida, datorata nu neaparat datorita unor cresteri rapide ale PIB, ci in special aderarii la UE si fenomenului de migratie. PIB/capita a crescut si prin faptul ca am avut o reducere a populatiei. Saltul spectaculos a PIB/capita din perioada aderarii s-a datorat nu doar cresterii economiei ci si migratiei”, a explicat luni Dumitru.

• Avem o crestere economica mare, dar insotita si de o volatilitate ridicata

„Am avut o crestere inalta la nivel european insa trebuie mentionat ca aceasta crestere a fost insotita de o volatilitate foarte mare. Volatilitatea e un indicator foarte important pentru mediul de afaceri pentru ca o volatilitate ridicata poate fi destabilizatoare pentru mediul economic, social sau politic in care activam. Aceasta volatilitate s-a manifestat si in evolutia PIB. De la +8.5 in 2008 am trecut dupa un an la -7.1 in 2009, ceea ce te face sa te intrebi cat de sustenabila a fost aceasta crestere.

‘Comisia Europeana arata ca in anii urmatori cresterea economica va decelera, ceea ce ne face sa ne intrebam cat de sustenabila a fost cresterea din 2016. Pe componente, cresterea a fost generata de cresterea de consum de 6.5%, cea mai mare din Europa. Doar tarile baltice au crescut pe consum in mod similar, tari care au mai avut probleme de balanta de plati. In general, tarile in care cresterea se bazeaza pe consum – mult peste oferta interna- inregistreaza p problema de volatilitate a cresterii economica iar sustenabilitatea acestei cresteri este mai redusa „, a mai spus Dumitru

Contributia investitiilor la cresterea de anul trecut a fost zero, ceea ce e ingrijorator, a mai explicat seful Consiliului Fiscal. Nu poti sa sustii o crestere de peste 4% alimentata doar de consum. Asta e o certitudine. Iar fara investitii nu poti discuta despre sustenabilitatea cresterii economice pe termen mediu si lung, a mai precizat economistul sef al Raiffeisen Bank.

• Europa cu doua viteze ne ingrijoreaza? Dar Romania cu doua viteze?

Ar trebui sa aducem si dezvoltarea regionale, a mai spus luni Ionut Dumitru. Se discuta de o Europa cu doua viteze, dar si Romania se misca cu cel putin doua viteze. Diferentele regionale sunt foarte mari. In Bucuresti avem 150% din PIB/capita din media europeana sau de 260% din media pe Romania Altfel spus, Bucurestiul ar putea maine sa treaca la euro. Dar avem si judetul Vaslui, unde PIB/capita e la 46% din media nationala, adica sub 30% din media UE. Sau daca vreti, avem un raport de dezvoltare e de 1:5. Cele mai dezvoltate judete sunt cele care au acces mai bun la infrastructura si sunt conectate mai bine la pietele de export.

Ne putem uita si la un alt aspect: cum s-au miscat judetele de-a lungul timpului, in directia convergentei sau a divergentei. Constatam ca majoritatea judetele nu au convers fata de medie. Pe scurt, decalajele nu doar ca nu s-au atenuat, ci dimpotriva s-au accentuat. De pilda in Covasna, Bihor sau Gorj, PIB-ul /capita a crescut mult mai lent decat media nationala sau altfel spus ele sunt judete mai sarace decat erau in 2002-2003.

• Deficitele revin, iar datoria publica e la limita capacitatii de finantare

Vedem o revenire a deficitelor, o datorie publica proiectata sa creasca in perioada urmatoare, ceea ce aduce la randul ei o serie de vulnerabilitati.

In momentul de fata, estimarile Comisiei Europene pentru Romania indica in 2017 si 2018 cele mai mari deficite fiscale din Europa. Auzim in schimb in discursul public faptul ca si altii au deficite mari, dar asta nu prea tine. Argumentele aduse sunt complet false! Faptul ca ai cel mai mare deficit fiscal din Europa nu poate trece neobservat de catre investitori sau de catre tot ce inseamna observatori ai fenomenului economic.

• Vrem servicii de calitate europeana, dar colectam taxe cu 15 puncte procentuale din PIB mai putin decat europenii

Marea problema a bugetului Romaniei este legata de anvelopa bugetara pe care o avem la dispozitie. Vedem ca Statul are resurse foarte mici, dar toti vrem sa avem un Stat puternic. Daca ne comparam cu mediile europene, in 2017 si 2018 vom avea cele nai mici venituri din taxe si impozite (ca procent in PIB), printre cele mai mici din Europa. Distanta care ne separa de media europeana sunt de circa 15 puncte procentuale de PIB. Vrem sa avem servicii de Educatie sau Sanatate la nivel european, dar avem resurse mult mai mici. Cand ai 25.4% din PIB fata de o medie de 41% din PIB a veniturilor colectate, diferenta e colosala!,

Noi reducem taxele, uitand ca nu exista reduceri de taxe autofinantate. Am auzit de multe ori expresii de genul ca efectele de runda a doua sau a saptea vor aduce mai multe venituri la buget. Sa fim seriosi! Nu exista asa ceva pe termen mscurt si mediu. Reducerile de taxe au costat bugetul cam 2% din PIB.

Anvelopa salariala va ajunge la 9.5% din PIB, adica la nivelul pre-criza. In Sanatate dupa cresterile din ultimii ani, salariile de la noi sunt usor mai mari, dar in sectorul administratiei publice, salariile fata de media pe economie sunt mai mari fata de tarile din jur.

Raportul salariu mediu/salariu minim este foarte important pentru competitivitate, constatam ca am avut momente in care acesta era scazut- prin 2012. Au urmat cresteri succesive dar in 2017 am urcat nivelul salariului minim la 1450 de lei si suntem deja in prima parte a clasamentului european iar sentimentul este ca se va continua. Problema este ca economia noastra depinde de sectoarele cu valoare mica si tocmai acestea isi pierd competitivitatea odata cu cresterea salariului minim.

Daca ne uitam la sondajele Comisiei Europene in randul antreprenorilor, vedem ca romanii se plang de disponibilitatea fortei de munca calificata (inainte aceasta problema aproape ca nu exista) si de costurile cu forta de munca. Aceste doua lucruri ne diferentiaza de restul statelor europene.

• In privinta sectoarelor unde trebuie investit, actionam taman pe dos decat spun legile economiei

Pe partea de cheltuieli, cel mai mare impact asupra cresterii economice pe termen lung sunt educatia si investitiile publice. Pe partea de reduceri de taxe care ar stimula economia sunt cele legate de contributiile sociale. La noi lucrurile par sa mearga exact in sens invers. Nu mai spun de faptul ca reducerea taxelor pe consum au un impact foarte redus si doar pe termen scurt. Investitiile in educatie sunt in scadere, investitiile publice sunt pe zero, dar noi incurajam consumul.

Vezi in atasament prezentarea integrala facuta luni de seful Consiliului Fiscal.