Cele mai așteptate 11 noi clădiri ale anului, în lume

Muzee, zgârie-nori care doboară noi recorduri de înălțime și o impunătoare bazilică catolică, aflată în construcție de aproape 150 de ani, se anunță a fi unele dintre cele mai impunătoare proiecte de arhitectură ale anului. CNN a realizat un top al celor mai așteptate 11 noi clădiri în 2026.

Sagrada Familia din Barcelona

La aproximativ 144 de ani de la începerea lucrărilor, cel mai longeviv proiect de construcție din lume se apropie de finalizare. Într-un anumit sens.

Lucrările la sculpturile Sagradei Familia, la detaliile decorative și la scara principală propusă vor continua, cel mai probabil, până în anii 2030.

Însă anul acesta este de așteptat să fie finalizat Turnul lui Isus Hristos, înalt de peste 170 de metri – al 18-lea și ultimul turn al bazilicii. Celelalte 17 turnuri, mai joase, sunt dedicate celor 12 apostoli, celor patru evangheliști și Fecioarei Maria.

Turnul ar putea fi gata la timp pentru centenarul morții lui Antoni Gaudí, arhitectul care a făcut din Sagrada Familia din Barcelona o capodoperă unică.

Gaudí a apucat, în timpul vieții sale, să vadă finalizat doar primul turn. Complexitatea extremă și bogăția decorativă a proiectului său – o îmbinare aproape suprarealistă de gotic, Art Nouveau și forme inspirate din natură – se află parțial la originea acestui calendar de construcție neobișnuit de longeviv. Însă la fel de mult au contribuit lipsa fondurilor, obstacolele birocratice și pandemia de Covid-19.

Poate cea mai mare provocare a fost distrugerea desenelor și a machetelor din ghips ale lui Gaudí, în 1936, când atelierul său a fost incendiat în timpul Războiului Civil Spaniol. Dacă celebrul arhitect ar fi aprobat forma finală a bisericii nu vom ști niciodată.

520 Fifth Avenue din New York

Gusturile New York-ului în materie de zgârie-nori se schimbă. Epoca fațadelor elegante din sticlă lasă loc unor turnuri mai grandioase și mai robuste, care fac trimitere la trecutul arhitectural al Americii. Iar New York-ul pare să aibă un respect tot mai pronunțat pentru istorie, scrie CNN.

Dovada acestei schimbări poate fi văzută în siluetele celor mai noi doi zgârie-nori ai orașului: sediul masiv, dominat de oțel, al JPMorgan Chase, din 270 Park Avenue, și întunecatul Brooklyn Tower, cu forma sa neo Art Deco, încununată și placată cu bronz și piatră închisă la culoare.

Următoarea mare noutate la silueta orașului – 520 Fifth Avenue – se inspiră din stilul Beaux-Arts, care a înflorit în America în perioada Epocii de Aur. Cu o înălțime de 305 metri, arcurile din teracotă ale turnului evocă o epocă apusă, având și un vecin în stil palazzo, vechi de 135 de ani – clădirea Century Association.

Satul Olimpic de iarnă din Milano

În februarie, timp de câteva săptămâni, acest teren din sud-estul orașului Milano, cu suprafața de peste 4,6 hectare, va găzdui mii de sportivi care vor participa la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026.

Însă întrebarea importantă legată de satele olimpice, la fel ca în cazul stadionelor olimpice, este: ce se întâmplă după aceea? Istoria recentă a Jocurilor, atât de vară, cât și de iarnă, arată un șir de locuințe temporare risipite sau reședințe pe termen lung greu de vândut (Rio de Janeiro), întreținute necorespunzător (Atena) sau inaccesibile familiilor cu venituri mici (Londra).

În Milano, cea mai scumpă piață de închirieri din Italia, firma de arhitectură Skidmore, Owings & Merrill (SOM) a proiectat un Sat Olimpic care poate fi transformat într-un campus studențesc accesibil, cu 1.700 de locuri, la câteva luni după ceremonia de închidere.

Multe dintre facilitățile pentru sportivi – spații pentru socializare, recreere și fitness – sunt necesare și studenților. De fapt, suprapunerea este atât de mare încât dezvoltatorul imobiliar italian Coima promite să fie gata la timp pentru toamna 2026.

Muzeul Guggenheim din Abu Dhabi

Moartea recentă a lui Frank Gehry, unul dintre marii arhitecți contemporani, oferă un sens cu totul nou deschiderii mult-așteptate a muzeului Guggenheim din Abu Dhabi – unul dintre ultimele sale mari proiecte, pe care nu a apucat să îl vadă finalizat.

O aparentă înșiruire haotică de forme curbe și unghiulare, de dimensiuni, forme și texturi variate, clădirea acestui muzeu va fi cu siguranță considerată „cântecul de lebădă” al carierei lui Frank Gehry.

Rămâne de văzut dacă moartea lui Frank Gehry sau întârzierile persistente în construcție vor amâna deschiderea programată pentru acest an. Întrebat de CNN în 2025, un purtător de cuvânt al muzeului Guggenheim a declarat: „Așteptăm cu nerăbdare să anunțăm data oficială de deschidere”.

Turnul F din Abidjan, Coasta de Fildeș

Africa se pregătește să întâmpine cea mai înaltă clădire a sa: Turnul F din Abidjan, Coasta de Fildeș, înalt de 421 de metri.

Proiectat de arhitectul libanezo-ivorian Pierre Fakhoury, zgârie-norul cu 64 de etaje va depăși actualul deținător al recordului, Iconic Tower din Egipt, care măsoară 394 de metri.

Acest al șaselea turn din districtul administrativ al Abidjanului (după Turnurile A–E, toate deschise până la începutul anilor 1980) face parte din planurile de dezvoltare urbană a orașului de mai bine de 50 de ani.

Coasta de Fildeș a trecut însă prin tulburări politice majore în acele decenii, inclusiv războaie civile în 2002 și 2010.

Rămâne o întrebare legitimă dacă un zgârie-nori de asemenea înălțime este cu adevărat necesar într-un oraș unde densitatea populației reprezintă aproximativ o pătrime din cea a New York-ului.

Marea Operă din Shanghai

Nu există nimic mai potrivit decât o clădire emblematică de operă pentru a arăta că un oraș este sofisticat din punct de vedere arhitectural. În ultimele două decenii, orașele chineze Guangzhou, Hangzhou și Harbin s-au alăturat listei de metropole care au angajat designeri de renume pentru a proiecta sălile lor de operă. Acum, este rândul Shanghai-ului.

Sarcina revine Snøhetta, o firmă de arhitectură norvegiană care a devenit, în ultimii ani, un reper în domeniu, după ce a inaugurat o celebră clădire de operă în capitala țării sale, Oslo, în 2008. De asemenea, firma are în construcție săli de operă la Busan (Coreea de Sud), Diriyah (Arabia Saudită) și Düsseldorf (Germania).

Designul Marii Opere din Shanghai împărtășește mai multe caracteristici cheie cu „verișoara” sa din Oslo: amplasarea pe malul râului, suprafețe albe și curate din abundență și un profil plat, care pare să iasă delicat din pământul de sub clădire.

Elementul iconic al acestei clădiri este, însă, o scară spiralată care sfidează gravitația. Aceasta transportă vizitatorii către acoperișul uriaș care, la fel ca la Oslo, este deschis publicului larg.

La deschidere, cele trei săli de spectacole ale clădirii – inclusiv auditoriumul principal, cu 2.000 de locuri – vor oferi spectacole de operă atât în tradiția occidentală, cât și în cea chineză.

Centrul Prezidențial Obama din Chicago

Indiferent de design, era previzibil ca un centru dedicat lui Barack Obama în Chicago să stârnească discuții politice. Oponenții fostului președinte au criticat deja costul uriaș al proiectului, excluderea unei biblioteci de cercetare pentru documente arhivate neclasificate (înregistrările prezidențiale ale lui Obama fiind digitalizate) și decizia ca Fundația Obama, și nu Administrația Națională a Arhivelor și Înregistrărilor, să gestioneze operațiunile.

Faptul că Centrul Prezidențial Obama va fi găzduit de un turn din marmură în formă de obelisc, înalt de aproximativ 68 de metri – poreclit de unii „Obamalisk” – a oferit și mai multă muniție criticilor, senatorul republican Ted Cruz numindu-l recent „Steaua Morții”, scrie CNN.

Arhitecții din New York care se află în spatele proiectului – Tod Williams și Billie Tsien – sunt aceiași care au co-proiectat Ambasada SUA din Mexico City în mandatul de președinte al lui Obama iar, ulterior, Joe Biden a numit-o pe Tsien președinta Comisiei pentru Arte Frumoase, agenția federală responsabilă cu consilierea președintelui în materie de design.

Banca Centrală a Irakului din Bagdad

Noua clădire a Băncii Centrale a Irakului reprezintă o revenire emoționantă pentru Zaha Hadid. Este singura clădire realizată de arhitecta britanico-irakiană în Bagdad, orașul în care s-a născut și a crescut, înainte de a pleca să studieze la școli europene în anii 1960.

Deși Hadid a gândit designul, prezentat inițial în 2011, moartea sa prematură, 5 ani mai târziu, a făcut ca aceasta să nu apuce nici măcar să vadă începerea lucrărilor, cu atât mai puțin inaugurarea clădirii.

Turnul marchează, de asemenea, un moment important pentru Irak. Cândva controlată strâns de dictatorul Saddam Hussein, istoria recentă tumultoasă a băncii reflectă parcă evoluția țării.

Muzeul de Artă narativă Lucas din Los Angeles

Dacă vreo clădire poate fi „iertată” pentru că seamănă cu o navă spațială aterizând, atunci este cea care găzduiește noul muzeu al lui George Lucas, regizor și producător de film.

Clădirea de un miliard de dolari este un omagiu adus de creatorul Star Wars artei vizuale narative și își va deschide porțile în septembrie, la mai bine de un deceniu după ce Lucas a prezentat pentru prima dată planurile pentru o instituție dedicată „artei narative”.

Timp de șapte ani, locuitorii Los Angeles-ului au urmărit cum viziunea futuristă a arhitectului chinez Ma Yansong prinde încet contur, forma sa curbată și alungită părând să plutească deasupra terenului de 4,45 de hectare din Exposition Park, în sudul orașului.

Noul tunel de metrou din Melbourne

Prezentat ca fiind cel mai mare proiect de modernizare a rețelei de metrou din Melbourne din ultimii 40 de ani, Metro Tunnel reprezintă o realizare inginerească majoră.

Proiectul, cu un cost de 13,48 miliarde de dolari australieni (echivalentul a 8,9 miliarde de dolari americani) și o durată de realizare de 10 ani, conectează numeroase linii de metrou existente prin două tuneluri paralele de peste 9 kilometri.

După lansarea parțială din noiembrie, luna februarie marchează „Marea Comutare”, când tunelurile vor fi integrate complet în rețeaua mai amplă de metrou din Melbourne.

Centrul de Cercetare și Dezvoltare OPPO Chang An din Dongguan, China

De la templele grecești antice la bisericile medievale, inovația arhitecturală urmează adesea fluxul banilor. În anii 2020, acest lucru se vede, printre altele, în industria tehnologică chineză. Giganți precum Alibaba, Tencent și Xiaomi au investit în ultimii ani în arhitecți occidentali renumiți pentru a proiecta campusurile extinse și sediile lor înalte.

Producătorul de smartphone-uri Oppo se află, de asemenea, într-un val de construcții. La începutul acestui deceniu, compania a comandat o serie de facilități majore, toate având ca motive circularitatea și interconectivitatea: un birou de cercetare, adesea numit „Infinity Loop” (proiectat de căutatul arhitect danez Bjarke Ingels); sediul futurist din Shenzhen, alcătuit din patru turnuri unite, asemănătoare pietrelor rotunde (proiectat de Zaha Hadid Architects); și un mare centru R&D gândit ca o serie de cercuri interconectate (proiectat de arhitecții americani Kohn Pedersen Fox).

Este de așteptat ca acesta din urmă, situat în orașul sudic Dongguan, să fie primul finalizat.

Extins pe peste 46 de hectarei, este și cel mai impresionant ca dimensiuni. Proiectul include 10 clădiri, dintre care șapte sunt turnuri cu locuințe și apartamente de serviciu pentru cei 6.000 de angajați pe care campusul îi va găzdui.

Deși este format din mai multe clădiri și traversează câteva artere principale, numeroasele facilități ale campusului (inclusiv un colegiu, o grădiniță, spații expoziționale și zone comerciale) pot fi accesate fără a păși vreodată în afara lui.

Surse foto: Dreamstime.com, Captură Youtube.com.