Celule umane crescute în embrioni de maimuță reaprind dezbaterile privind etica unor astfel de practici

Embrioni de maimuță care conțin celule umane au fost produse într-un laborator, a confirmat un studiu, iscând o nouă dezbatere cu privire la etica unor astfel de experimente, relatează The Guardian.

Embrionii sunt cunoscuți sub numele de himere, organisme ale căror celule provin de la doi sau mai mulți „indivizi” și, în acest caz, de specii diferite: un macac crabivor și un om.

În ultimii ani, cercetătorii au produs embrioni de porci și embrioni de ovine care conțin celule umane – cercetări despre care spun sunt importante, întrucât într-o zi le-ar putea permite să crească organe umane în interiorul altor animale, crescând numărul de organe disponibile pentru transplant.

Acum oamenii de știință au confirmat că au produs embrioni macaci care conțin celule umane, dezvăluind că celulele ar putea supraviețui și chiar înmulți.

În plus, cercetătorii, conduși de prof. Juan Carlos Izpisua Belmonte de la Institutul Salk din SUA, au declarat că rezultatele oferă o nouă perspectivă asupra căilor de comunicare între celulele diferitelor specii: ceea ce ar putea ajuta în eforturile lor de a face himere cu specii care sunt mai puțin strâns legate de a noastră.

„Aceste rezultate pot ajuta la o mai bună înțelegere a dezvoltării umane timpurii și a evoluției primatelor și la dezvoltarea unor strategii eficiente de îmbunătățire a himerismului uman la speciile aflate la distanță evolutivă”, au scris autorii.

Studiul confirmă zvonurile raportate în ziarul spaniol El País în 2019 că o echipă de cercetători condusă de Belmonte a produs himere maimuță-om. Cuvântul himeră provine dintr-o fiară din mitologia greacă despre care se spunea că este o parte a leu, a unei capră și parte șarpe.

Studiul, publicat în revista Cell, dezvăluie modul în care oamenii de știință au luat anumite celule fetale umane numite fibroblaste și le-au reprogramat să devină celule stem. Acestea au fost apoi introduse în 132 de embrioni de macaci, la șase zile după fertilizare.

„Au fost injectate douăzeci și cinci de celule umane și, în medie, am observat aproximativ 4% din celulele umane din epiblastul maimuțelor”, a spus dr. Jun Wu, co-autor al cercetării la Universitatea din Texas Southwestern Medical Center.

Embrionilor li s-a permis să se dezvolte în vase Petri, iar dezvoltarea a fost întreruptă la 19 zile după ce celulele stem au fost injectate. Pentru a verifica dacă embrionii conțin celule umane, echipa a proiectat celulele stem umane pentru a produce o proteină fluorescentă.

Printre alte descoperiri, rezultatele relevă că toți cei 132 de embrioni conțineau celule umane în ziua a șaptea după fertilizare, deși pe măsură ce s-au dezvoltat, proporția conținând celule umane a scăzut în timp.

„Am demonstrat că celulele stem umane au supraviețuit și au generat celule suplimentare, așa cum s-ar întâmpla în mod normal pe măsură ce embrionii primatelor se dezvoltă și formează straturile de celule care duc în cele din urmă la toate organele unui animal”, a spus Belmonte.

Wu a spus că speră că cercetarea va ajuta la dezvoltarea „țesuturilor și organelor umane transplantabile în porci pentru a ajuta la depășirea penuriei de organe donate la nivel mondial”.

Deși nu este prima încercare de a face himere om-maimuță – un alt grup a raportat astfel de experimente anul trecut – noul studiu a reaprins îngrijorări etice. Prof. Julian Savulescu, directorul Oxford Uehiro Center for Practical Ethics și codirector al Wellcome Center for Ethics and Humanities de la Universitatea din Oxford, a declarat că cercetarea a deschis o cutie a Pandorei.

„Acești embrioni au fost distruși la 20 de zile de dezvoltare, dar este doar o chestiune de timp înainte ca himerele om-non-umane să fie dezvoltate cu succes, poate ca o sursă de organe pentru oameni”, a spus el.