Centralizarea economica „subtiaza” fondurile nerambursabile comunitare

Lipsa unei viziuni economice realiste care sa implineasca nevoile concrete ale fiecarei regiuni risca sa tina Romania in randul tarilor europene sarace, incapabile sa se dezvolte concret, avertizeaza conducerea Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest (ADRNV).

In plus, mentinerea politicii centraliste va conduce la crearea unei prapastii economice de netrecut intre regiunile bogate si cele sarace ale tarii. In acest context, Clujul va propune Executivului descentralizarea pe criterii economice a regiunilor tarii.

„Actuala legislatie nu permite dezvoltarea regionala reala, atata timp cat Consiliile de dezvoltare regionala nu pot avea un patrimoniu si, in consecinta, nu pot intocmi proiecte de dezvoltare bazate pe o viziune adaptata nevoilor comunitatii locale.

Astfel, ADRNV Cluj a fost desemnat sa alcatuiasca un proiect al carui scop este descentralizarea regiunilor tarii”, a declarat directorul ADRNV, Claudiu Cosier. El a precizat ca descentralizarea presupune ca toate consiliile de dezvoltare din tara sa devina persoane juridice, care sa traiasca din serviciile pe care le presteaza.

„Daca nu ai un patrimoniu, nu poti atrage fonduri si nu poti incheia nici un parteneriat cu consiliile de dezvoltare regionala care functioneaza in intreaga Europa si care se asociaza intre ele pe principii economice”, a subliniat Cosier.

Consiliile de dezvoltare regionala din Transilvania au inteles nevoia descentralizarii concrete si au ales ADRNV Cluj sa reprezinte si sa propuna proiectul de descentralizare Executivului roman.

Descentralizare centralizata

„In ianuarie 2006, Romania va trebui sa puna pe masa UE proiectul de dezvoltare regionala care va include si sumele necesare. Acesta va fi valabil pana in 2013. In acest moment, din cauza sistemului centralizat, nevoile comunitatilor locale se aud cu greu la Bucuresti.

De cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt reflectate in nici una dintre actiunile Guvernului, care colecteaza la bugetul consolidat banii, dar ii distribuie dupa cum considera”, a subliniat Cosier.

El afirma ca in conditiile in care proiectul Executivului roman va ajunge sa fie aprobat de UE, fondurile nerambursabile alocate de comunitatea europeana vor ajunge mai mult la marile companii si la ministere, nicidecum la comunitatile locale care vor continua sa se confrunte cu aceleasi probleme financiare.

„Am incercat sa constientizam autoritatile asupra acestei probleme inainte de adoptarea Constitutiei. Am pierdut acel moment, dar daca vom pierde si de aceasta data, pana in 2013, comunitatile locale sarace vor fi condamnate sa nu-si mai poata permite atragerea de finantari nerambursabile.

Daca aceste consilii de dezvoltare regionala ar avea personalitate juridica si reprezentare politica, ar fi cu adevarat eficiente, iar comunitatile locale ar resimti in mod efectiv dezvoltarea si imbunatatirea calitatii vietii prin atragerea directa a fondurilor nerambursabile”, a subliniat Cosier.

El a mai precizat ca pentru realizarea acestui deziderat va fi nevoie de multa disponibilitate din partea politicului. „Multe legi organice vor trebui modificate pentru ca descentralizarea economica sa se poata realiza concret.

Proiectul pe care il voi propune in viitorul foarte apropiat conducerii comunitatii clujene si apoi Executivului de la Bucuresti, se va referi punctual la fiecare modificare legislativa necesara”, a conchis Claudiu Cosier.

Clujul a castigat cele mai multe fonduri PHARE

In comparatie cu celelalte cinci judete apartinand regiunii de Nord-Vest, Clujul a depus cele mai multe proiecte PHARE, si a inregistrat cheltuieli mult mai mici cu implementarea acestor proiecte, decat celelalte judete transilvanene. Astfel, Clujul a castigat 37 de proiecte PHARE in valoare de aproximativ 2 milioane de euro.

Aceste fonduri au fost destinate dezvoltarii resurselor umane, infiintarii de intreprinderi sau dezvoltarii IMM-urilor clujene. Absorbtia fondurilor PHARE s-a facut, la Cluj in proportie de aproape 80 de procente, spre deosebire de judetul Maramures, unde fondurile absorbite abia au atins cota de 44% din totalul alocat, pentru cele 34 de proiecte castigate.

Clujul este urmat in statistica ADRNV, de Bihor cu 24 de proiecte si de Salaj cu 21 de proiecte. Cei mai constiinciosi in aplicarea regulilor impuse de normele europene pentru alocarea acestor fonduri au fost bistritenii, si bihorenii. Clujenii si maramuresenii au inregistrat cel mai mare numar de iregularitati in derularea proiectelor PHARE.