Cercetătorii cred că o plantă rară din Antarctica poate deține cheia culturilor rezistente la condiții extreme
O echipă condusă de cercetători din Chile a realizat cea mai completă hartă genetică de până acum a uneia dintre cele doar două plante cu flori care cresc în mod natural în Antarctica, ceea ce ar putea contribui la dezvoltarea unor culturi agricole rezistente la condiții meteorologice extreme, relatează Reuters.
„Colobanthus quitensis” a atras de mult timp interesul oamenilor de știință deoarece poate supraviețui temperaturilor de îngheț, lipsei de apă și nivelurilor ridicate de radiații ultraviolete din Antarctica, una dintre cele mai reci și mai uscate regiuni de pe planetă.
În condițiile în care temperaturile record și secetele extinse au intensificat în multe părți ale lumii dezbaterea privind modalitățile prin care agricultura s-ar putea adapta, oamenii de știință au declarat că dispun acum de instrumentele necesare pentru a începe să evalueze dacă particularitățile acestei plante ar putea fi transferate către culturile agricole, prin tehnici de editare genetică.
Studiul cercetătorilor, publicat în revista „Genome Biology and Evolution” editată de Oxford University Press, a reunit toate cele 40 de structuri genetice la scară cromozomială care alcătuiesc planul genetic al plantei, în cadrul unui proiect cunoscut sub numele de „Polarix”.
„Ideea este să modificăm genomul unei plante care are valoare nutrițională”, explică unul dintre cercetători
„Am reușit să secvențiem și să asamblăm întregul genom”, a declarat Eduardo Castro, cercetător asociat la Cape Horn International Center din Chile și autor principal al studiului, alături de Claudio Meneses de la Universitatea Pontificală Catolică din Chile.
„Ideea nu este să creăm plante transgenice. Ideea este să modificăm genomul unei plante care are valoare nutrițională”, a subliniat Castro.
Identificarea genelor individuale este mai ușoară după ce un genom a fost cartografiat, însă procesul mai poate dura ceva timp. Însă odată realizat, oamenii de știință ar putea dezvolta aplicații comerciale. Cercetătorii estimează că astfel de aplicații ar putea apărea pe piață între cinci și zece ani.
O echipă din California i-a sprijinit pe cercetătorii chilieni, care au declarat că munca lor se bazează pe eforturile anterioare ale Institutului Coreean de Cercetare Polară. Cercetările respective au produs doar o versiune parțială a genomului și nu au fost publicate.