Cercetătorii italieni spun că au descoperit medicamentul care ar putea bloca intrarea coronavirusului în organism

Cercetările italiene arată că prin stimularea celulelor umane și mascarea receptorului ACE2, „poarta” de intrare a coronavirusului poate fi închisă, doar că primele medicamente ar putea fi gata peste aproximativ doi ani, scrie La Stampa, potrivit Rador.

În Italia a fost deschisă o nouă cale pentru combaterea pandemiei de COVID-19: tehnica, brevetată recent, are drept obiectiv împiedicarea pătrunderii în celule atât a virusului SARS-CoV-2, cât și a variantelor acestuia. Publicată în revista „Pharmacological Research”, descoperirea este rezultatul colaborării dintre Institutul Italian de Tehnologie (IIT), Scuola Superiore Sant’Anna și Universitatea din Milano.

Acum, obiectivul este de a perfecționa tehnica, pentru a obține o nouă generație de medicamente anti-Covid, diferite de vaccinuri și de anticorpii monoclonali și, grăbind termenele, așa cum se întâmplă de la începutul pandemiei, primele medicamente ar putea fi gata peste aproximativ doi ani.

Cum funcționează medicamentul

Două sunt noutățile propuse de Paolo Ciana (Universitatea din Milano), Vincenzo Lionetti (Scuola Superiore Sant’Anna) și Angelo Reggiani (IIT): prima este precizia foarte ridicată pe care se bazează tehnica, a doua este mutarea atenției de la caracteristicile virusului și ale proteinei sale Spike la calea de intrare pe care SARS-CoV-2 o utilizează pentru a pătrunde în celule, și anume receptorul Ace2. Luând în vizor poarta de intrare în locul virusului, automat putem reuși să blocăm variantele.

Punctul de plecare au fost filamente de acizi nucleici numiți aptameri, capabili să se lege de molecule și proteine. Cu ajutorul computerului, cercetătorii au identificat două care se leagă de regiunea receptorului Ace2 numită K353 și care, de asemenea, interacționează cu una dintre cheile moleculare ale virusului. Dacă filamentul de acid nucleic ocupă „încuietoarea” folosită de virus, acesta din urmă nu își poate acționa cheia și, în consecință, nu reușește să intre în celulă.

„În mai puțin de un an, prin impulsul emoțional pe care pandemia l-a generat și în noi cercetătorii, printre milioanele de miliarde de posibili candidați am identificat doi aptameri, adică două filamente de ADN, capabile să blocheze infecția: adevărate „măști” pentru celulele atacate de virus”, observă Ciana. „Pentru a le face să devină un medicament, va trebui să facem aceste macromolecule să devină stabile, astfel încât să poată fi distribuite în țesuturile țintă și să demonstrăm siguranța tratamentului”, continuă Ciana.

Se știe că dezvoltarea unui nou medicament necesită timp îndelungat, dar Reggiani observă că „aptamerii ADN oferă diferite avantaje, spre deosebire de un medicament convențional, și au timpi de producție mai rapizi”, totodată, „această pandemie ne-a învățat că, dacă toate eforturile comunității științifice internaționale, ale instituțiilor și investitorilor converg, timpii pot fi reduși ulterior. Noi credem că, dacă am reuși să stimulăm interesul pentru a ne ajuta în dezvoltarea acestei noi terapii, am putea ajunge la aprobarea unui nou aptamer anti-Covid-19 în termen de 24 de luni”, a spus cercetătorul italian. Obiectivul, observă Lionetti, „este să ofere medicului o soluție farmacologică pentru a trata virusul COVID-19 și în formele sale cele mai grave. S-a emis ipoteza că gravitatea bolii depinde de viteza de răspândire a virusului între celulele corpului nostru, din care derivă entitatea leziunii directe a organelor și mediată de răspunsul inflamator. Atacând Ace2, ușa pe care coronavirusul o folosește pentru a pătrunde în celulele noastre, fără a o sparge, am putea preveni formele grave ale bolii. Alegerea aptamerului din ADN merge și în direcția de a nu solicita peste măsură sistemul nostru imunitar, așa cum ar putea face o proteină”, concluzionează Lionetti.