Cercetătorii sunt uimiți de câți oameni au markerul alergiei la carne roșie care apare după o mușcătură de căpușă
În unele regiuni ale Statelor Unite până la 30% dintre oameni ar putea avea anticorpul asociat unei alergii la carnea roșie declanșate de mușcăturile de căpușe, un procent care îl depășește cu mult pe cel estimat al persoanelor care suferă propriu-zis de această alergie, potrivit unui studiu publicat în Morbidity and Mortality Weekly Report și citat de Ars Technica.
Rezultatele sugerează că un număr mult mai mare de persoane decât se credea anterior ar putea fi expuși riscului de a dezvolta această alergie, care poate transforma consumul unui hamburger la cină într-o alegere cu potențial letal. Anterior, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) estima că doar 0,14% din populația Statelor Unite (până la 450.000 de persoane) suferă de această alergie.
Totodată, studiul evidențiază cât de puțin știm încă despre această boală neobișnuită și cât de dificil este să fie diagnosticată cu acuratețe.
Studiul a analizat probe de sânge provenite din donații pentru identificarea principalului anticorp implicat în această afecțiune, care face parte din clasa imunoglobulinelor E (IgE) și atacă în mod specific o moleculă de dizaharidă numită galactoză-α-1,3-galactoză, cunoscută și sub denumirea de alfa-gal.
Această dizaharidă se găsește pe suprafața celulelor mamiferelor non-primate, inclusiv ale vacilor și porcilor, însă este prezentă și în saliva căpușelor, în special a căpușei Amblyomma americanum răspândită în special în estul SUA și Mexic. Prezența sa a fost depistată și în unele țări din partea de nord a Americii de Sud.
Persoanele mușcate de căpușe pot dezvolta anticorpi IgE împotriva alfa-gal, ceea ce poate declanșa uneori o reacție alergică la consumul de carne roșie, precum și la alte produse de origine animală, cum ar fi lactatele și gelatina.
O alergie misterioasă la carnea roșie
Alergia, denumită sindromul alfa-gal, este cunoscută pentru debutul său întârziat, simptomele apărând la două până la șase ore după masă, ceea ce face dificilă asocierea reacției cu alimentul consumat. Manifestările pot include urticarie, greață, vărsături, crampe abdominale, diaree și/sau semne ale unei reacții alergice severe numite anafilaxie, care se poate manifesta prin dificultăți de respirație, senzația de strângere a gâtului, umflarea limbii sau a buzelor, amețeli, puls slab și scăderea tensiunii arteriale.
Sindromul alfa-gal a fost descris pentru prima dată abia la începutul anilor 2000, iar cercetătorii au încă numeroase întrebări fără răspuns despre această afecțiune, inclusiv de ce unele persoane dezvoltă anticorpi IgE împotriva alfa-gal și de ce doar o parte dintre cei care au acești anticorpi par să manifeste efectiv alergia.
Încă din primii ani ai cercetărilor, oamenii de știință au observat existența unor persoane cu așa-numita sensibilizare asimptomatică la alfa-gal. Cu alte cuvinte, există persoane care au anticorpi împotriva acestui carbohidrat, dar care nu par să dezvolte reacții alergice la consumul de carne.
Acest lucru a devenit evident în 2007, când cercetătorii au raportat că numeroși pacienți cu cancer prezentau reacții alergice severe la un tratament oncologic numit cetuximab – un medicament pe bază de anticorpi monoclonali care conținea alfa-gal. Reacția alergică a fost observată pentru prima dată la pacienți din Tennessee și Carolina de Nord, state în care există populații bine stabilite ale căpușei Amblyomma americanum.
Deși acești pacienți aveau anticorpi IgE împotriva alfa-gal și prezentau aceeași reacție alergică la medicament ca în sindromul alfa-gal, ei nu raportau probleme la consumul de carne.

Noi estimări ale cercetătorilor
Până în prezent, cercetătorii nu știau cât de răspândiți sunt anticorpii împotriva alfa-gal, motiv pentru care a fost realizat noul studiu publicat în MMWR.
O echipă de cercetători coordonată de specialiști în boli infecțioase de la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill a colectat probe provenite din 3.000 de donații de sânge din 10 state americane, câte 300 de probe din fiecare stat. Acestea au fost testate pentru identificarea anticorpilor, iar datele au fost utilizate pentru estimarea prevalenței lor la nivelul populației.
Așa cum era de așteptat, cercetătorii au constatat că anticorpii împotriva alfa-gal sunt cei mai frecvenți în statele unde trăiește căpușa Amblyomma americanum. Dintre cele șase state aflate în arealul acesteia, Carolina de Sud a avut cea mai mică prevalență estimată, de 5,5%.
În celelalte cinci state, estimările au variat între 21,5% în Tennessee și 31,2% în Arkansas. Luate împreună, cele cinci state cu cele mai ridicate valori au avut o prevalență estimată de 24%.
Prezența markerului nu înseamnă automat și declanșarea alergiei
Prevalența observată în rândul donatorilor și estimările extrapolate la nivelul populației depășesc cu mult numărul estimat al persoanelor diagnosticate cu sindromul alfa-gal. Rezultatele sugerează că sensibilizarea asimptomatică la alfa-gal ar putea fi frecventă, în timp ce sindromul alfa-gal propriu-zis este mult mai rar, concluzionează autorii studiului.
Această situație creează riscul ca sindromul să fie supradiagnosticat și ca pacienții să își restricționeze inutil alimentația dacă medicii se bazează exclusiv pe prezența anticorpilor. Cercetătorii subliniază că diagnosticul ar trebui stabilit doar dacă persoana relatează apariția simptomelor după consumul de carne roșie.
Ghidurile clinice recomandă ca persoanele suspectate de sindrom alfa-gal să urmeze mai întâi o perioadă în care evită consumul de carne, pentru a observa dacă simptomele se ameliorează, înainte de confirmarea diagnosticului.
Pe de altă parte, cercetătorii încă nu știu ce proporție dintre persoanele care au anticorpi împotriva alfa-gal suferă efectiv de sindromul alfa-gal sau prezintă riscul de a-l dezvolta ulterior, posibil după noi mușcături de căpușe. De asemenea, nu este clar dacă prezența anticorpilor IgE împotriva alfa-gal implică și alte riscuri pentru sănătate. De exemplu, unele studii de dimensiuni reduse au asociat acești anticorpi cu un risc mai mare de boală coronariană.
Autorii noului studiu consideră că monitorizarea prevalenței anticorpilor împotriva alfa-gal poate contribui la identificarea regiunilor cu o incidență ridicată, care merită investigate în studii viitoare.