China l-a recrutat pentru programul său de „supersoldați” pe unul dintre cei mai buni cercetători din lume. Dezvăluiri în premieră

Un cercetător american proeminent, care a fost condamnat pentru că a mințit autoritățile din Statele Unite cu privire la plăți primite din China în perioada în care lucra la Universitatea Harvard, și-a reconstruit laboratorul de cercetare în Shenzhen pentru a dezvolta o tehnologie pe care guvernul chinez a identificat-o drept o prioritate națională. Este vorba despre integrarea electronicii în creierul uman, dezvăluie Reuters.

Charles Lieber, 67 de ani, se numără printre cei mai importanți cercetători din lume în domeniul interfețelor creier-calculator. Tehnologia a arătat potențial în tratarea unor afecțiuni precum scleroza laterală amiotrofică (SLA) și în restabilirea mobilității la pacienți paralizați.

Însă ea are și aplicații militare. Departamentul american al apărării afirmă că oamenii de știință din cadrul Armatei Populare de Eliberare a Chinei au analizat interfețele cerebrale ca metodă de a crea „supersoldați”, prin creșterea agilității mentale și a conștientizării situaționale.

Lieber a fost găsit vinovat de un juriu și condamnat în decembrie 2021 pentru declarații false făcute anchetatorilor federali cu privire la legăturile sale cu un program de stat chinez de recrutare a talentelor din străinătate, precum și pentru infracțiuni fiscale legate de plăți primite de la o universitate chineză.

El a executat două zile de închisoare și șase luni de arest la domiciliu și a fost amendat cu 50.000 de dolari, fiind obligat totodată să plătească 33.600 de dolari despăgubiri către Serviciul Fiscal Intern al SUA.

În timpul procesului, apărarea sa a susținut că suferea de un limfom incurabil, aflat în remisie, și că lupta pentru viața sa.

Cercetătorul a primit o funcție de conducere în China

La trei ani după condamnare, Reuters a aflat că Lieber coordonează în prezent i-BRAIN sau Institutul pentru Cercetarea Creierului, Interfețe Avansate și Neurotehnologii, finanțat de statul chinez. Are acces la echipamente dedicate de nanofabricație și la infrastructură pentru cercetarea pe primate, indisponibile pentru el la Harvard. Laboratorul face parte din Academia Medicală de Cercetare și Medicină Translațională din Shenzhen (SMART).

„Am ajuns pe 28 aprilie 2025 cu un vis și nu prea mult altceva, poate câteva bagaje cu haine”, a declarat Lieber despre mutarea sa în China, în cadrul unei conferințe a guvernului din Shenzhen, în decembrie.

„Personal, obiectivul meu este să fac din Shenzhen un lider mondial”, a adăugat el.

Lieber a refuzat o solicitare de interviu din partea Reuters, invocând printr-un asistent al său „angajamentele actuale”. Nu a răspuns nici la întrebările scrise trimise de Reuters.

Anul trecut, SMART l-a numit pe Lieber cercetător, potrivit unei postări de pe site-ul i-BRAIN din 1 mai 2025. Informația a fost relatată de unele publicații din China.

În aceeași zi, i-BRAIN a anunțat că Lieber a fost numit și director fondator – un anunț care nu a fost relatat la momentul respectiv.

Charles Lieber fusese desemnat „chimistul deceniului”

Reuters a dezvăluit acum în premieră că laboratorul său are acces la facilități dedicate cercetării pe primate și la echipamente de fabricare a cipurilor și că face parte dintr-un ecosistem vast de instituții susținute de stat, finanțate cu miliarde de dolari și este integrat într-o instituție care atrage din Statele Unite cercetători de top.

În 2011, Lieber a fost desemnat cel mai important chimist al deceniului precedent într-un clasament științific publicat de Thomson Reuters, compania-mamă a agenției de presă Reuters.

Unii analiști spun că capacitatea lui Lieber de a-și reface laboratorul după o condamnare penală federală pentru declarații false privind legăturile sale cu China arată că mecanismele de protecție ale SUA pentru tehnologiile cu potențial militar nu au ținut pasul cu eforturile guvernului chinez de a le obține. Această îngrijorare este amplificată de strategia Beijingului de fuziune civilo-militară, prin care resursele științifice civile sunt partajate cu armata.

„China a transformat împotriva noastră propria noastră deschidere și propriile noastre eforturi de inovare”, a declarat pentru Reuters Glenn Gerstell, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și fost consilier juridic general al Agenției Naționale de Securitate a SUA între 2015 și 2020. „Au întors acest lucru împotriva noastră și profită de el”, subliniază acesta.

Resurse impresionante alocate de China cercetării

Noua poziție a lui Lieber pare să îi ofere resurse mai consistente decât cele de care dispunea în Statele Unite.

La Shenzhen, i-BRAIN a instalat în februarie un sistem de litografie ultravioletă produs de gigantul echipamentelor pentru semiconductori ASML, potrivit site-ului laboratorului. Mașinile companiei olandeze imprimă circuitele minuscule esențiale pentru cipurile de ultimă generație.

La Harvard, Lieber utiliza echipamente de litografie comune din cadrul unui centru al universității care deservește anual peste 1.600 de utilizatori, potrivit site-ului său.

ASML a declarat pentru Reuters că nu comentează public despre clienții săi.

În același campus din China, Lieber are acces și la Brain Science Infrastructure (BSI) Shenzhen, un laborator de cercetare cu 2.000 de cuști pentru primate și spații dedicate activității i-BRAIN, potrivit site-ului acestuia din urmă.

Mulți cercetători din domeniu consideră studiile pe primate o etapă prealabilă necesară înaintea testelor pe oameni pentru interfețele cerebrale invazive. Facilitatea BSI face parte din Academia Chineză de Științe și este finanțată de guvernul din Shenzhen. Niciuna dintre aceste instituții nu a răspuns întrebărilor despre tehnologia interfețelor creier-calculator și rolul cercetării pe primate în dezvoltarea acesteia.

Cercetători din țară și din străinătate sunt recrutați de i-BRAIN pentru studii pe macaci rhesus, utilizați ca model pentru interfețele creier-calculator la oameni, potrivit unui mesaj publicat în septembrie 2025 pe site-ul instituției, care îi invită pe candidați să îl contacteze pe Lieber.

Nu există indicii că Lieber ar fi desfășurat cercetări pe primate la Harvard. Universitatea de elită din Massachusetts și-a închis Centrul de Cercetare pe Primate din New England în 2015, sub presiunea constantă legată de bunăstarea animalelor și de dificultățile de finanțare.

Lieber nu e singurul cercetător atras de China din Occident

Jung Min Lee, cercetător care a co-semnat lucrări de nanofabricație alături de Lieber la Harvard, s-a alăturat acestuia la i-BRAIN în calitate de profesor asociat de cercetare, potrivit site-ului instituției. Lee, care nu a putut fi contactat pentru comentarii, este expert în integrarea electronicii flexibile în țesutul cerebral.

Harvard nu a răspuns întrebărilor Reuters despre Lieber și Lee.

John Donoghue, profesor la Universitatea Brown și neurocercetător care a creat BrainGate, un sistem de pionierat în domeniul interfețelor creier-calculator, a declarat că studiile pe primate sunt „absolut esențiale” pentru aplicarea tehnologiei interfețelor neuronale la oameni, dar se confruntă cu obstacole de reglementare și finanțare în Statele Unite.

„Cu atât de multe dificultăți aici legate de cercetarea pe primate non-umane, faptul că cineva îți oferă tot acest sprijin, acces la tehnologie, un centru concentrat, o inițiativă națională – toate acestea sunt extrem de atractive”, a spus el pentru Reuters.

Bugetul SMART pentru 2026, finanțat integral de guvernul din Shenzhen, a crescut cu aproape 18%, până la aproximativ 153 de milioane de dolari. Documentele bugetare ale academiei nu indică proporția din această finanțare alocată i-BRAIN.

SMART a fost înființată în 2023 sub conducerea președintei fondatoare Nieng Yan, biolog structural. Revenirea sa în China cu un an mai devreme, după cinci ani petrecuți la Universitatea Princeton, a fost prezentată în presa internă drept întoarcerea acasă a unei „zeițe a științei”.

Yan și Princeton nu au răspuns întrebărilor Reuters despre rolul său la Shenzhen și recrutarea lui Lieber.

Alături de SMART funcționează laboratorul Shenzhen Bay Laboratory, entitate juridică separată, dar strâns legată operațional, lansată în 2019 cu un buget pe cinci ani de aproximativ 2 miliarde de dolari din partea guvernului din Shenzhen. Ambele sunt situate în Guangming Science City, un hub științific național amenajat cu parcuri dedicate. Cele două instituții au aceeași conducere și aceleași birouri și vor ocupa, de asemenea, un campus dedicat de 750.000 de metri pătrați, aflat în construcție, cu un cost estimat de 1,25 miliarde de dolari. Shenzhen Bay Laboratory nu a răspuns solicitării de comentarii.

Indicatoarele care ghidează vizitatorii către sediul SMART poartă sloganul: „Inovați alături de Partid”.

Lieber s-a alăturat altor cel puțin șase persoane care s-au mutat la SMART din instituții americane. Restul au fost însă însă cercetători de origine chineză întorși în țară.

În cursa pentru Premiul Nobel

Condamnarea lui Lieber din 2021 a fost una dintre puținele reușite ale inițiativei Departamentului de Justiție al SUA, lansată în timpul primei administrații Trump, pentru a combate spionajul economic chinez și furtul de proprietate intelectuală. Inițiativa a fost abandonată sub președintele Joe Biden, după o serie de eșecuri și critici privind profilarea rasială.

În timp ce se afla încă sub supraveghere judiciară, Lieber a obținut aprobarea instanței pentru cel puțin trei călătorii în China în 2024, inclusiv una autorizată de judecătoarea federală Denise Casper pentru „relaționare profesională”, potrivit documentelor instanței. Judecătoarea nu a răspuns solicitării de comentarii.

Echipa de apărare a lui Lieber a arătat într-un memoriu din 2023, anterior pronunțării sentinței, că omul de știință suferea de limfom și era în mare parte limitat la domiciliu, ieșind doar pentru consultații medicale, scurte plimbări și vizite ocazionale la o fermă locală.

În timpul carierei sale de 30 de ani la Harvard, el petrecea peste 80 de ore pe săptămână în laborator, iar în afara muncii își ocupa timpul „ca antrenor de wrestling și cultivând dovleci uriași în curte”, potrivit apărării.

Avocatul său a declarat în instanță în 2021 că Lieber a recunoscut că a fost „tânăr și naiv” când s-a implicat în programul chinez „Thousand Talents”, inițiativa susținută de stat pentru recrutarea experților din străinătate.

La momentul arestării, în 2020, Lieber le-a spus agenților FBI că „voia să câștige un Premiu Nobel” și să fie recunoscut pentru munca sa, potrivit procurorilor.

„Dacă îl privești ca pe un vector de achiziție de tehnologie contrar intereselor SUA, l-am identificat, l-am pedepsit, iar acest lucru nu a făcut nimic pentru a opri tendința generală”, a declarat Emily de La Bruyère, cofondatoare a firmei de consultanță Horizon Advisory și cercetătoare la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, un institut de cercetare nonprofit din Washington cunoscut pentru pozițiile sale ferme în politica externă.

Gerstell, fostul oficial american, l-a descris pe Lieber drept „Exemplul A” al modului în care instrumentele juridice ale SUA sunt insuficiente.

„Acesta este un om condamnat exact pentru fapta pentru care vrem să fie condamnat în acest context și, totuși, imediat ce a fost eliberat din arestul la domiciliu, a plecat în China”, a spus el.