Cind va adera Romania la Uniunea Europeana ? (de Alexandru Lazescu)

Intrebarea formulata in titlu framinta de citeva zile bune clasa politica, mediul de afaceri si mass media din tara. E inca neclar cit de preocupat e si romanul de pe strada chiar daca ecourile declaratiilor interne si externe pe aceasta tema au ajuns cu siguranta la majoritatea populatiei.

Agitatia e cu atit mai surprinzatoare cu cit pina de curind toata lumea parea a fi convinsa ca data de 1 ianuarie 2007 e batuta in cuie si ca recomandarea va fi formulata, ca atare si fara echivoc, in Raportul de monitorizare al Comisiei Europene care va fi dat publicitatii marti, 16 mai.

Ceva s-a schimbat insa cu citeva saptamini in urma asa ca de la certitudini s-a trecut la indoieli si la discutii pe marginea unor variante mai putin transante din acest punct de vedere.

De fapt sintem in situatia greu de prevazut cu doar putin timp in urma in care decizia finala va fi luata probabil cu doar citeva ore inaintea momentului in care Ollie Rehn, comisarul pentru extindere, va face publica pozitia Comisiei Europene fata de aderarea Romaniei si Bulgariei.

Citeva precizari se cer facute din start. Din punct de vedere tehnic nu pe 16 mai se va hotari cind vor adera la UE Romania si Bulgaria. Ci exact o luna mai tirziu cind va avea loc Consiliul European, constituit din sefii de stat sau de guvern ai tarilor membre.

Cu toate acestea e prea putin probabil ca decizia ce va fi luata atunci sa nu urmeze recomandarile din raportul Comisiei Europene la care cu siguranta se va fi ajuns si dupa intense negocieri politice cu liderii politici din principalele state membre ale Uniunii.

In cazul primului val de extindere, cel cu 10 tari din 2004, situatia devenise clara cu multa verme inaintea deciziei formale. Acum e altfel.

Pentru ca entuziasmul pentru extindere a scazut pe ansamblu, pentru ca era considerabil mai simplu sa le vorbesti vest europenilor despre capitale precum Praga sau Budapesta pe care anual le viziteaza milioane dintre ei decit despre Bucuresti si Sofia, locuri despre care aud doar in legatura cu copiii institutionalizati chinuiti prin orfelinate sau cu coruptia generalizata si despre care oricum

nu stiu mare lucru in rest. In plus, contribuabilul vest european, justificat sau nu – asta e o alta discutie, e tot mai speriat de rezervorul potential de mina de lucru ieftina din est. In Franta Parlamentul a votat deja ca de acum incolo orice viitor tratat de aderare sa fie ratificat doar prin referendum.

Partea buna in ceea ce ne priveste e ca Romania, Bulgaria si Croatia sint exceptate, ceea ce dovedeste ca am prins, chiar la propriu, ultimul tren. Pentru ca desi aceasta hotarire vizeaza in special Turcia nici tari precum Macedonia, Albania sau Serbia, ca sa nu mai vorbim de Ucraina sau Republica Moldova, nu au mari sanse sa treaca de un astfel de referendum, in viitorul apropiat cel putin.

Chiar si asa e evident ca romanii si bulgarii nu provoaca defel valuri de simpatie prin statele membre ale UE, fapt pe care politicienii nu au cum sa-l ignore.

Si oficialii de la Bruxelles si liderii vest europeni au de suportat o dubla presiune, fiecare cu costurile sale politice. Pe de o parte au de respectat niste angajamente politice, exista un tratat de aderare semnat cu Romania si Bulgaria asa ca lucrurile trebuie duse pina la urma la bun sfirsit.

Cum o blocare a procesului e aproape imposibil de luat in calcul aminarea datei de aderare e mai degraba contraproductiva. In citeva luni, chiar intr-un an nu se pot face minuni iar o astfel de decizie va crea resentimente in rindul populatiei din cele doua state din Balcani si are toate sansele sa incurajeze curente populiste si nationaliste cu retorica anti-europeana.

Pe de alta parte, ideea ca doua tari care sint departe de a fi compatibile din multe puncte de vedere cu celelalte state membre din comunitatea europeana sint totusi acceptate in UE e prost receptata de opinia publica din multe colturi ale continentului.

Intimplator sau nu o sumedenie de articole negative despre Romania si Bulgaria care au aparut recent in ziare influente nu fac decit sa puna paie pe foc. Ca sa va faceti o idee iata ce scria vineri ?Daily Telegraph”.

Despre Romania se spune ca venitul pe cap de locuitor e un sfert din cel mediu din UE iar in unele zone rurale copii nu au pantofi si casele sint facute din chirpici si ca tara e una dintre cele mai corupte din Europa.

Se vorbeste apoi despre sumele pe care trebuie sa le dai in spitale medicilor si asistentelor pentru o ingrijire decenta, oficialilor din justitie pentru a obtine copii dupa documentele legale, politistilor sau vamesilor. Asa se ajunge si la chestiunea aderarii, cu o observatie deloc magulitoare.

?In ciuda temerilor ca cele doua tari sint in mod evident nepregatite si vor deveni o grea povara pentru celelalte 25 de state s-a luat totusi decizia de a le primi in UE”. Iar ca ?bonus”, Romania a mai avut de suportat si handicapul de imagine provocat de articolul din ?New York Times” pe tema tratamentului aplicat copiilor cu handicap.

Partea proasta e ca in ciuda accentelor negative evident exagerate multe dintre observatiile de genul celor de mai sus sint in fond adevarate. In plus daca in Romania chiar s-au facut pasi reali in ofensiva anti-coruptie, in buna masura datorita eforturilor tenace ale Monicai Macovei, in Bulgaria situatia e de-a dreptul ingrijoratoare.

Gruparile mafiote controleaza portiuni importante din economie si destui politicieni. De ani buni executiile mafiote in plina strada se tin lant fara ca vinovatii sa ajunga sa dea socoteala. Ofensiva de relatii publice orchestrata de la Sofia in timpul mandatului de prim ministru al fostului rege Simeon a dat impresia in afara ca lucrurile stau mult mai bine decit in realitate.

De ceva vreme oficialii Comisiei Europene descopera insa cu tot mai multa preocupare ca Sofia a intrat in impas cu multe dintre angajamentele majore pe care si le-a asumat. In Romania macar tendintele arata mai bine. Aici in schimb alta este problema.

Bruxelles-ul se teme ca imediat ce s-ar consfinti aderarea tarii la 1 ianuarie 2007 aici va incepe haosul politic: cu batalia deschisa intre liberali si democrati, cu fortarea anticipatelor si tot tacimul politic aferent.

In aceste conditii pentru decidentii de la Bruxelles totul se reduce la o chestiune de a alege cea mai putin proasta varianta din cele aflate la indemina. Ceva care sa tina inca un timp Bucurestiul si Sofia sub presiune, macar citeva luni, si sa dea senzatia ca oficialii de la Bruxelles sint cit se poate de exigenti cu cei doi aspiranti.

Altfel, daca lucrurile ar lua o turnura neplacuta in perioada urmatoare Comisia Europeana ar fi in situatia de a trebui sa dea explicatii deloc placute.

Asa ca probabil ceea ce vom auzi miine de la Bruxelles va fi o formula de compromis: nici o aminare pentru 2008 care ar pune in mare dificultate procesul de ratificare a tratatului de aderare, mai ales in Germania, si ar putea duce chiar la un blocaj total – avem deja exemplul Constitutiei Europene !, nici un 1 ianuarie 2007 neconditionat.

Exista toate sansele sa se avanseze o aderare la data cu pricina dar conditionata de o evaluare suplimentara la inceputul toamnei, ceea ce ar tine cele doua capitale sub presiune inca citeva luni. Insa surprizele nu pot fi nicidecum excluse. Totul se va negocia pina in ultimul moment.

Pentru miercuri si-au anuntat deja prezenta la Bucuresti atit Jose Manuel Baroso, presedintele Comisiei Europene, cit si finlandezul Ollie Rehn, comisarul pentru extindere. Cei doi vor veni pentru a intari si eventual pentru a explica decizia luata cu o zi in urma. Registru poate fi variat: intre incurajari si consolare, pentru ca tonul euforic si felicitarile par totusi putin probabile. Depinde insa unde si cum se vor pune accentele.

Alexandru.Lazescu@ZiaruldeIasi.ro