Cine a fost Giovanni Falcone, magistratul dat exemplu de Nicușor Dan pentru a-și apăra numirile la șefia marilor parchete

Giovanni Falcone, dat exemplu miercuri seara de președintele Nicușor Dan pentru a-și apăra propunerile la șefia parchetelor, este considerat unul dintre cei doi magistrați care au revoluționat lupta împotriva mafiei în Italia.

Din biroul său din Palatul de Justiție din Palermo, orașul din Sicilia în care s-a născut, Falcone și-a petrecut cea mai mare parte a vieții profesionale încercând să înfrângă puterea Mafiei siciliene.

Împreună cu colaboratorul său și colegul magistrat Paolo Borsellino, Falcone a condus ofensiva împotriva Mafiei siciliene în anii 1980 și la începutul anilor 1990. Ambii au activat de-a lungul carierei atât ca judecători, cât și procurori.

Prin anchetele și urmăriri penale inovatoare pe care le-au desfășurat, cei doi au dezvăluit mecanismele interne ale Cosa Nostra și au arătat cum aceasta pătrunsese în numeroase niveluri ale societății, inclusiv în politică, mediul de afaceri și forțele de ordine.

Cea mai importantă realizare a lui Falcone a fost așa-numitul „Proces Maxi”, o procedură judiciară istorică desfășurată între 1986 și 1987. În cadrul acestui proces, sute de membri și asociați ai Cosa Nostra au fost aduși în fața justiției, datorită eforturilor și strategiilor inovatoare ale lui Falcone. 475 de mafioți au fost condamnați, ceea ce a reprezentat o lovitură severă pentru operațiunile Cosa Nostra.

Giovanni Falcone a murit într-un asasinat care a șocat Italia

Falcone, soția sa Francesca Morvillo, de asemenea magistrat, și trei membri ai dispozitivului lor de protecție se deplasau pe 23 mai 1992 de la aeroportul din Palermo spre locuința familiei Falcone. O bombă puternică, plasată de mafie, a fost detonată într-un tunel de sub autostrada din apropierea localității Capaci. Toate cele cinci persoane aflate în vehicul și-au pierdut viața în atac.

Mii de oameni s-au adunat la Biserica Sfântul Dominic pentru funeralii, care au fost transmise în direct la televiziunea națională. Toate programele obișnuite au fost suspendate, iar parlamentul italian a declarat o zi de doliu național.

„Înainte de Falcone, se considera imposibil să fie urmăriți penal liderii importanți ai mafiei, să fie cooptați martori din interiorul mafiei și să se obțină condamnări în instanță. Astăzi, aceste lucruri au devenit atât de obișnuite încât nu mai par extraordinare – au devenit parte a realității vieții contemporane din Italia și, asemenea acesteia, sunt ușor de uitat”, declara pentru OCCRP Alexander Stille, profesor la Școala de Jurnalism a Universității Columbia, autor al mai multor cărți despre mafia italiană și realizator al unui documentar despre „Procesul Maxi”, la comemorarea a 20 de ani a asasinării magistratului.

„Aceasta este o realizare majoră pentru un om care, în perioada în care își desfășura activitatea, scria că ‘cel mai revoluționar lucru care ar putea fi făcut în Sicilia ar fi aplicarea legii’, a subliniat profesorul.

Paolo Borsellino, colegul apropiat al lui Falcone, a fost ucis într-un alt atentat cu bombă 57 de zile mai târziu, împreună cu cinci polițiști.

Aeroportul Internațional din Palermo a fost denumit Aeroportul Falcone-Borsellino, în onoarea celor doi magistrați, și găzduiește un memorial dedicat acestora.

Asasinul lui Falcone a fost eliberat din închisoare anul trecut

Giovanni Brusca, unul dintre cei mai cunoscuți asasini plătiți ai Cosa Nostra, a mărturisit că a comis peste 150 de asasinate și este cel care a detonat bomba care l-a ucis pe judecătorul Falcone și însoțitorii săi.

El a fost eliberat definitiv în vara anului trecut, după ce a executat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare și alți 4 în regim de eliberare condiționată.

Brusca a fost inițial condamnat la închisoare pe viață, dar pedeapsa i-a fost redusă deoarece a cooperat cu sistemul judiciar, grație unei legi promovate chiar de Falcone. „Mă doare această veste, dar asta-i legea, o lege pe care fratele meu și-a dorit-o și care, prin urmare, trebuie respectată”, declara Maria Falcone, sora magistratului răposat, după ce a aflat în 2021 că Brusca a fost eliberat condiționat.

Poreclit „Scannacristiani” (Ucigașul de creștini) și „’U’ Verru” (porcul, în dialectul sicilian), Brusca fusese eliberat inițial condiționat din închisoarea Rebibbia din Roma în cadrul unui program oficial de protecție.

Exemplul dat de președintele Nicușor Dan

„Pentru că au fost foarte multe speculații în acest timp și pentru că eu n-am putut să vorbesc, că dacă vorbeam influențam celelalte autorități. Vreau să răspund multora dintre chestiunile apărute în spațiul public, multe dintre ele false și multe dintre ele emise cu rea-credință în felul acesta. Acuze de rea-credință pentru cei care știau informația și au transmis-o în mod voit fals sau trunchiat”, a declarat miercuri seara președintele Nicușor Dan în conferința de presă în care a anunțat că avansează cu 7 dintre cele 8 nume propuse de ministrul justiției Radu Marinescu pentru șefia marilor parchete.

„S-a repetat la infinit că tot acest context este dacă președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD. Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român, și ar vrea să devină procuror general, ar trebui să depună un dosar la MJ, să fie audiat de o comisie condusă de ministru, iar ministrul, de la PSD, să trimită propunerea către președinte. Nu cred că domnul Falcone era PSD-ist”, a continuat președintele.

„Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șefi vor conduce parchetele în continuare din poziția de adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Adjuncții au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, așa cum viceprimarul nu contează. Decizia nu este la ei”, a mai afirmat acesta.

Sunt un om serios, m-am pregătit. Am vorbit zeci de ore cu zeci de procurori”, a dat asigurări el.