Cine este maica Elisabeta de la Pasărea, din generația „decrețeilor” născută în comunism și canonizată de BOR / 16 femei din România au fost canonizate

Lista femeilor pe care Patriarhul Daniel le-a proclamat pe 6 februarie sfinte în calendarul ortodox este formată din persoane care acoperă 500 de ani de istorie. De la doamnele Țării Românești, soțiile lui Neagoe Basarab și Constantin Brâncoveanu, până la maica Antonina de la Tismana, decedată în 2011, și Elisabeta de la Pasărea, născută în 1970.

„Cele 16 Sfinte Femei Românce, canonizate în anul 2025 și proclamate astăzi în Catedrala Patriarhală din București, sunt repere duhovnicești importante din trecutul istoric al Bisericii Ortodoxe Române, care ne arată, ca niște mame spirituale ale poporului român, calea care duce către Hristos. Ele și-au sfințit viața prin smerenie și dragoste de aproapele, prin credința lor puternică și curajul mărturisitor, prin răbdarea necazurilor, prin nevoințe și rugăciune”, a spus Patriarhul Daniel, citat de Basilica, în discursul de la slujba de proclamare. 

Două maici care au trăit până aproape de anul în care a fost proclamate sfinte sunt pe lista celor 16. 

Sfânta Elisabeta de la Pasărea descrisă de propria soră, care trăiește

Cea mai tânără dintre sfintele proclamate de Patriarhie este Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea. A fost născută drept Rodica Lazăr în 1970, în plină dictatură ceaușistă, într-o familie cu zece copii apropiată de biserică. Este primul sfânt „decrețel”, cea mai numeroasă generație din istoria României. 

La 15 ani a hotărât să plece la Mănăstirea Pasărea de lângă București, urmând gestul făcut de două verișoare. După trei ani devine călugăriță, luând numele de Teodora. 

Într-un interviu acordat Ziarului Lumina, maica Nectaria, sora mai mare a Sfintei Elisabeta, povestește că era o fire retrasă, pasionată de lumea bisericii. 

„Ea avea o pornire foarte frumoasă. De exemplu, de câte ori îi venea rândul să meargă să mulgă văcuțele de pe imașul nostru, care era cam la 3 km de casă, lua întotdeauna cu ea Ceaslovul”, spune maica Nectaria, care ocupă în prezent chilia surorii sale de la Mănăstirea Pasărea.

După căderea regimului comunist, maica Teodora pleacă pentru o perioadă la Ierusalim, unde își desfășoară activitatea în cadrul Așezământului românesc.  

Întoarsă ulterior în țară, în 2003 ia decizia de a se retrage în singurătate în zona Muntelui Giumalău, în Bucovina, unde trăiește ca pustnică. În 2007 ea primește „schima cea mare”, adică atinge cel mai înalt grad din ierarhia monahilor. Cu această ocazie ea adoptă numele de Elisabeta. Moare în 2014, iar în prezent sora ei, Nectaria, îi păstrează amintirea la Mănăstirea Pasărea. Sfânta Elisabeta de la Pasărea este sărbătorită pe 5 iunie.

Antonina de la Tismana, născută Ilinca Diaconu

O altă sfântă este Ilinca Diaconu. Ea s-a născut în 1923 într-o familie de agricultori. În 1950, la 27 de ani, a hotărât să se alăture Mănăstirii Tismana, luând numele Antonina. Timp de 40 de ani s-a ocupat de animalele mănăstirii. 

Un articol din Ziarul Lumina arată că ea a rămas cunoscută pentru modestia pe care a avut-o pe toată perioada de călugărie, până când a murit, în 2011. Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana este sărbătorită pe data 23 decembrie.

Cele două sfinte de origine aristocratică 

Sfintele provin din perioade și medii sociale diferite, după cum arată site-ul Doxologia. Două dintre ele sunt din familii de viță nobilă. 

Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, pe numele său Despina Milița, a fost soția voievodului Neagoe Basarab. Ea provenea dintr-un neam de conducători sârbi, tatăl său, Ioan Brancovici, fiind despotul Serbiei din 1493 până la moartea sa din 1502. 

În 1505, Despina s-a căsătorit cu Neagoe Basarab, care domnește în Țara Românească între 1512 și 1521. După moartea soțului său, ea se va călugări, în 1545, la Sibiu, luând numele Platonida de la Argeș. A rămas cunoscută ca protectoare a artelor și pentru ctitoriile pe care le-a făcut împreună cu soțul ei, care a fost proclamat sfânt în 2008. Este sărbătorită pe 26 septembrie. 

Alături de ea, cealaltă sfântă cu origine nobilă este Maria Brâncoveanu, soția domnitorului Constantin Brâncoveanu. Nepoata lui Antonie de Popești, care a domnit peste Țara Românească în secolul 17, ea se căsătorește cu viitorul domnitor în 1674. În 1714, Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi sunt executați în capitala Imperiului Otoman, actualul oraș Istanbul. 

După execuție, Maria Brâncoveanu este întemnițată și ulterior trimisă în exil. După trei ani se întoarce în țară și începe demersurile pentru a aduce rămășițele soțului, pe care le înmormântează în secret la Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București. Și-a trăit ultima parte a vieții la Mănăstirea Surpatele din Vâlcea. Soțul ei a fost proclamat sfânt în 1992, iar ea este sărbătorită pe data de 16 august din calendarul creștin ortodox.

Alături de cele patru femei, BOR a proclamat canonizarea altor 12 sfinte:

• Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și cu cinstire în data de 12 aprilie;
• Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908 – 1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și cu cinstire în data de 19 decembrie;
• Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița și cu cinstire în data de 15 octombrie;
• Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cu cinstire în data de 4 mai;
• Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;
• Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;
• Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa și cu cinstire în data de 4 iulie;
• Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași și cu cinstire în data de 24 mai;
• Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cu cinstire în data de 17 august;
• Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și cu cinstire în data de 1 decembrie;
• Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cu cinstire în data de 6 iulie;
• Monahia Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cu cinstire în data de 5 mai.