Cine poate cere urmărirea penală a Oanei Gheorghiu. Procedura răspunderii penale în cazul membrilor Guvernului

Consiliul Superior al Magistraturii i-a făcut plângere penală vicepremierei Oana Gheorghiu pentru „incitare la ură, violență sau discriminare”, după declarațiile făcute pe tema pensiilor magistraților. Cum poate ajunge co-fondatoarea ONG-ului „Dăruiește Viață” în fața procurorilor?

Orice cetățean poate depune o plângere penală împotriva unui membru al Guvernului, însă doar Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, prevede legea privind răspunderea ministerială.

În cazul vicepremierului Oana Gheorghiu, reclamată de CSM la Parchetul General, doar președintele Nicușor Dan poate solicita urmărirea penală, nefiind parlamentar.

Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate, însă pentru faptele penale, săvârșite în exercițiul funcției lor, membrii Executivului răspund de la data depunerii jurământului și până la încetarea mandatului.

Comisie specială la Președinție

Potrivit legii 115/1999, care reglementează răspunderea ministerială în România, orice cetățean care are cunoștință despre săvârșirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exercițiul funcției lor se poate adresa prim-ministrului, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, pentru a solicita sesizarea Președintelui României.

În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, președintele României, la propunerea unei comisii speciale instituite pentru analiza sesizărilor, adresează ministrului justiției o cerere „pentru a proceda potrivit legii”.

Președintele României poate fi sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către prim-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Comisia care analizează faptele penale reclamate în cazul miniștrilor, statut pe care îl are și Oana Gheorghiu, este formată din cinci membri numiți pentru un mandat de trei ani, care nu poate fi reînnoit, iar componența acesteia se aprobă prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului Justiției și a ministrului Administrației și Internelor, se stipulează în legea privind răspunderea ministerială.

Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susținerea acesteia, a declarațiilor și a probelor invocate de membrul Guvernului față de care se solicită urmărirea penală, comisia specială va prezenta Președintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării. Ședințele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia.

Decizia e a lui Nicușor Dan

Președintele României hotărăște asupra raportului prezentat de comisia specială și dispune soluția. Dacă membrul Guvernului pentru care Președintele României a cerut urmărirea penală este și deputat sau senator, ministrul justiției sau, după caz, prim-ministrul va solicita Camerei competente să declanșeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale.

Urmărirea penală a membrilor Guvernului se efectuează, după caz, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către Direcția Națională Anticorupție, iar judecarea acestora, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță condusă de Lia Savonea.

Potrivit legii, incitarea la ură se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Sesizarea CSM

CSM a anunțat luni că a sesizat Parchetul General în cazul vicepremierului Oana Gheorghiu pe care o acuză incitare la ură și discriminare. CSM o acuză pe Oana Gheorghiu că a comis un „atac” la adresa puterii judecătoreștiprin declarațiile despre pensiile magistraților în cadrul unui interviu difuzat sâmbătă de Digi24.

„Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”, a transmis CSM.

CSM susține că „opoziția artificială între magistrați și «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor”.

Contactată de HotNews, Oana Gheorghiu nu a dorit să comenteze demersul CSM.