Cine va fi noul șef al ONU? Cei patru candidați care vor să-i ia locul lui Antonio Guterres

Cei patru candidați declarați pentru a-i succeda secretarului general al ONU, Antonio Guterres, vor fi audiați public în această săptămână, o etapă preliminară înainte de desemnarea persoanei care va conduce o organizație aflată în plină criză, transmite AFP.

Chiliana Michelle Bachelet, argentinianul Rafael Grossi, costaricana Rebeca Grynspan și senegalezul Macky Sall vor fi supuși, timp de trei ore fiecare, marți și miercuri, întrebărilor celor 193 de state membre și ale reprezentanților societății civile.

Este doar a doua oară când ONU organizează această „mare audiere”, creată în 2016 pentru mai multă transparență.

Tot „greii” din Consiliul de Securitate vor decide

Numeroase state pledează pentru ca o femeie să preia pentru prima dată conducerea ONU, iar America Latină revendică postul în virtutea unei tradiții de rotație geografică, care nu este însă întotdeauna respectată.

Însă membrii Consiliului de Securitate – de fapt, cei cinci membri permanenți cu drept de veto (Statele Unite, China, Rusia, Regatul Unit, Franța) – sunt cei care dețin cu adevărat viitorul candidaților în mâinile lor.

Următorul secretar general va trebui să fie în concordanță cu „valorile și interesele americane”, a avertizat, de altfel, ambasadorul american Mike Waltz.

Cei patru candidați oficiali de până acum pentru a prelua conducerea ONU la 1 ianuarie 2027 subliniază cu toții necesitatea de a reconstrui încrederea într-o organizație care are nu numai încrederea afectată, ci este și aflată la un pas de criza financiară.

Cine sunt cei patru candidați:

Michelle Bachelet

În vârstă de 74 de ani, această socialistă, torturată în trecut pentru opoziția sa față de regimul lui Augusto Pinochet, a fost prima femeie președinte din Chile (2006-2010, apoi 2014-2018), devenind o personalitate politică internațională de prim rang.

Mandatul său la conducerea Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (2016-2022), o funcție delicată, i-a atras anumite resentimente.

China a criticat vehement publicarea de către aceasta a unui raport zdrobitor privind soarta minorității uigure.

În scrisoarea în care își expune „viziunea” de secretar general, Michelle Bachelet se declară „convinsă” că experiența sa a „pregătit-o să facă față” acestei epoci în care sistemul internațional „se confruntă cu provocări de o amploare, o urgență și o complexitate fără precedent”.

Candidatura sa este susținută de Mexic și Brazilia. Țara sa, Chile, i-a retras sprijinul după preluarea mandatului de către noul președinte de extremă dreapta, José Antonio Kast.

Rafael Grossi

Diplomat de carieră, argentinianul în vârstă de 65 de ani a intrat în lumina reflectoarelor odată cu preluarea conducerii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în 2019.

Această funcție l-a determinat să se ocupe de programul nuclear iranian și de pericolele legate de centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, ocupată de forțele ruse. Două dosare fierbinți în care sunt implicați mai mulți membri permanenți ai Consiliului de Securitate.

În scrisoarea sa de candidatură, el pledează pentru o „întoarcere (a ONU) la principiile sale fondatoare: salvarea umanității de flagelul războiului”.

Un discurs susținut de administrația Trump, în timp ce alte state subliniază importanța coexistenței celor trei piloni ai ONU (pace, drepturile omului, dezvoltare).

Rebeca Grynspan

Fosta vicepreședintă a Costa Ricăi, puțin cunoscută publicului larg, conduce agenția ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

În această calitate, ea a negociat în 2022, cu Moscova și Kiev, „Inițiativa Mării Negre” pentru a facilita exportul de cereale ucrainene după invazia rusă.

Bazându-se pe istoria sa personală, având părinți evrei care „abia au supraviețuit” Holocaustului înainte de a emigra în Costa Rica, ea subliniază atașamentul său față de Carta ONU, fondată pe cenușa celui de-al Doilea Război Mondial: „un avertisment permanent împotriva pericolelor dezumanizării, neîncrederii și fragmentării”.

Macky Sall

Macky Sall, în vârstă de 64 de ani, este singurul candidat care nu provine din America Latină.

Fostul președinte senegalez (2012-2024) insistă în „viziunea” sa asupra legăturii intrinseci dintre pace și dezvoltare, prima neputând fi „durabilă” atunci când cel de-al doilea pilon este subminat „de sărăcie, inegalități, excluziune și vulnerabilitate climatică”.

Candidatura sa la ONU, susținută de Burundi – care deține președinția rotativă a Uniunii Africane –, nu este susținută nici de blocul regional, din care 20 dintre cele 55 de țări membre s-au opus, nici de propria sa țară.

Actualele autorități senegaleze îl acuză, în special, că a reprimat în sânge manifestațiile politice violente care au provocat zeci de morți între 2021 și 2024.

Foto: Hector Christiaen | Dreamstime.com