„Ciolanul” de 2 miliarde de lei ce se aruncă cercetării de la buget să fie crăpat în două

Pornind de la articolul nostru precedent ne-am gândit să dăm o mână de ajutor guvernanților și să le facem următoarea propunere: dați-ne să gestionăm noi, cercetătorii, 50% din fondurile bugetare alocate cercetării, iar voi cheltuiți restul pe ce doriți: direcții strategice (definite de ce experți doriți), instalații de interes național (la fel, categorisite chiar și de Dorel, dacă doriți), infrastructuri de cercetare alese pe sprânceană de, să zicem, dl Dr Șerban Valeca (am observat că are mână bună, introducându-și reactorul nuclear de la Mioveni direct în SNCDI 3).

La 5 ani facem o evaluare intermediară, și alta la 10 ani, cu rezultatele obținute cu aceeași bani de voi și de noi. Pentru o evaluare obiectivă aducem experți din partea Scicene Europe. Sperăm să nu vă deranjeze, dar rapoartele înaintate acestora vor trebui scrise în limba engleză…

Ce ziceți? Nu aveți nimic de pierdut. Ați demonstrat în anii precedenți că nu puteți duce greul gestionării banilor care vi se pun în brațe, execuțiile bugetare fiind întotdeauna cu câteva sute de milioane mai mici decât sumele alocate la început de an prin legea bugetului de stat. Acceptați, vă rugăm, o mână de ajutor din partea noastră, a cercetătorilor.

Propunem ca model pentru gestionarea banilor de către cercetători National Science Foundation (NSF) din SUA. Pentru că nu are rost să reinventăm roata, luăm ceva care merge strună! Documentul de înființare a NSF – una din cele mai vechi și mai prestigioase organisme de finanțare a cercetării – are un statut de lege organică (NSF Act of 1950), făcând parte din „United States Code at 42 U.S.C. §1861”. Reglementările de funcționare a NSF se află în „Code of Federal Regulations at 45 C.F.R. Part VI”.

Din bugetul de aprox. 2 miliarde lei ce se alocă anual MCI (adică acel procent de 0,18-0,25% din PIB, și din care execută între 1,2 și 1,8 miliarde la final de an) să punem 1 miliard în această fundație (haideți să o numim F50FGC – Fundația 50% din Fonduri Gestionate de Cercetători). Fundația va avea, la fel ca NSF, un National Science Board (Consiliul Director al F50FGC – CDF50) astfel: „The NSB is made up of 25 Members appointed by the President. The NSF Director is an ex officio Member. Members serve six-year terms. With the exception of the NSF Director, one-third of the Board is appointed every two years. NSB Members are drawn from industry and universities, and represent a variety of science and engineering disciplines and geographic areas. The NSB is apolitical. The NSF Act of 1950, as amended, states that nominees to the “Board (1) shall be eminentin the fields of the basic, medical, or social sciences, engineering, agriculture, education, research management or public affairs*; (2)shall be selected solely on the basis of established records of distinguished service; and (3) shall be so selected as to provide representation of the viewsof scientific and engineering leaders in all areas of the Nation.”

Puteți sări partea de mai jos (unde prezentăm ce are România în materie de comitete și comisii) și trece direct la propuneri și metodologia pentru popularea Consiliului Director al Fundației.

__________________________

Ce are România în prezent? Are o cacealma compusă din următoarele Consilii Consultative, aflate în subordinea celor două ministere de resort, iar membrii acestora sunt schimbați ori de câte ori are chef ministrul:

Ministerului Educației Naționale

Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (C.N.S.P.I.S.)
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.)
Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (C.N.F.I.S.)
Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (C.N.B.U.)
Consiliul de Etică şi Management Universitar (C.E.M.U.)
Consiliul Naţional al Rectorilor (C.N.R.)
Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar (C.N.F.I.P.)
Consiliul Minorităţilor Naţionale (C.M.N.)
Consiliul Naţional al Elevilor (C.N.E.)

Ministerului Cercetării și Inovării

Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (C.C.C.D.I.)
Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (C.N.E.C.S.D.T.I.)
Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (C.N.T.T.I.)
Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.)

Legislația primară care le definește este Legea 1/2011, art. 217, iar fiecare din acestea funcționează în baza unui Ordin al ministrului.

Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI) au menirea de a emite opinii și judecăți în privința normelor de etică și deontologie, elaborării politicilor și strategiilor, coordonării și evaluării activității de cercetare științifică, monitorizării și evaluării în implementarea strategiilor naționale și a planurilor naționale și sectoriale în domeniul cercetării. Prin urmare, ele au nevoie de o garantare a independenței de gândire față de puterea politică. Aceasta presupune stabilitate, mandate și competențe clar definite, cât și reguli predictibile de înlocuire a membrilor. Din nefericire, aceste lucruri nu sunt statuate în legislația primară existentă. (extras din Comunicatul Asociației Ad Astra din 01.05.2017 – vezi www.ad-astra.ro)

În continuarea extrasului de mai sus: CNFIS îndeplinește roluri similare dar cu privire la mediul universitar și finanțarea acestuia, iar CNATDCU a căpătat recent o nouă dimensiune, prin implicarea acestuia în lupta împotriva plagiatului, alături de activitatea principală, de atestare a titlurilor, diplomelor și certificatelor universitare.

Probleme identificate în funcționarea CNECSDTI, CCCDI, CNCS, CNTTI, CNFIS și CNATDCU:

Încă de la înființarea lor acestea au avut o activitate deficitară din cauza disfuncționalităților apărute în asigurarea secretariatului tehnic prevăzut în lege;
Lipsa de transparență în activitatea acestora s-a manifestat și se manifestă prin site-uri web învechite și neactualizate, unde cu greu se poate găsi lista membrilor respectivului consiliu, iar CV-urile acestora lipsesc;
Componența lor poate fi modificată după bunul plac al ministrului care ocupă vremelnic respectiva funcție, prin emiterea unui Ordin; aceasta în condițiile în care Regulamentele de organizare și funcționare prevăd desemnarea membrilor pentru un mandat de patru ani;
Fiind consilii consultative, ministrul poate să nu ia în considerare punctul acestora de vedere și chiar să nu-l ceară (recent, ca excepție, deciziile CNATDCU au devenit obligatorii pentru ministru – nu știm până când…);
Chiar dacă în 2016 s-a încercat pentru prima dată desemnarea membrilor în trei din aceste consilii (CNCS, CNECSDTI și CNATDCU) printr-o consultare publică transparentă și care a beneficiat de comitete de selecție a candidaților, aceste progrese au fost rapid șterse de noua guvernare, pe fondul permisiv al legii. De aici și Ordinele de ministru privind desemnarea noilor membrii în consiliile subordonate MCI, precum și anumite restructurări în CNATDCU, care au dus la demisii ale unor oameni de valoare ce și-au văzut efortul diluat prin cooptarea în comisii a unor non-valori (putând fi suspectată în schimb o anumită servilitate politică a acestora);
Rapoartele anuale ale acestor consilii, care ar trebui să fie publice pe web sunt cvasi-inexistente. Excepție face CNFIS, care ar trebui să constituie un exemplu de seriozitate și responsabilitate a membrilor, dar mai ales de respectare a prevederilor legale;
Ultima și poate cea mai importantă sursă cauzatoare de disfuncționalități: aceste consilii nu au personalitate juridică și implicit nici filă de buget.

Dintre toate „CCC”-urile de mai sus considerăm că un rol primordial în cercetarea românească (prin prisma gestionării fondurilor aflate la dispoziție) îl au CNCS și CCCDI.

________________________________

Propuneri

Înființarea „Fundației 50% din Fonduri Gestionate de Cercetători” (F50FGC) cu al său Consiliu Director (CDF50), având un statut și respectiv regulament de organizare și funcționare cuprinse în lege organică.
CNCS și CCCDI vor funcționa sub directul control al CDF50.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

„Ciolanul” de 2 miliarde de lei ce se aruncă cercetării de la buget să fie crăpat în două

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”