Circa 1200 de blocuri din București, fără apă caldă și căldură din cauza unei avarii la magistrala Grivița

Circa 1.000 de blocuri din București au rămas fără apă caldă și căldură din cauza unei avarii la magistrala Grivița, în zona Șoselei Grozăvești, anunță compania Termoenergetica. Cel mai afectat este Sectorul 1, dar probleme sunt și în Sectoarele 2, 5 și 6. Termenul de remediere este 10 ianuarie 2024, ora 23.30.

„Avaria s-a produs pe magistrala Grivița, pe conducta cu diametrul de 1000mm. Au fost deja începute, în regim de urgență, manevrele de sectorizare, închidere și golire a conductei, apoi cele de aerisire. Ulterior, vor fi efectuate sudurile pentru reparația avariei și încărcarea magistralei”, anunță Termoenenrgetica.

Cel mai afectat este Sectorul 1, unde circa 600 de blocuri au rămas fără agent termic. Zonele afectate sunt: bd. Dinicu Golescu, Gara de Nord, Calea Griviței, bd. Nicolae Titulescu, Calea Giulești, 1 Mai, bd. Mărășești, bd. Ion Mihalache, Calea Dorobanți, zona Piața Victoriei, cartierul Aviației.

În Sectorul 2, zonele afectate sunt: Șoseaua Ștefan cel Mare și Bulevardul Lacul Tei, în Sectorul 5: Calea 13 Septembrie, Șoseaua Panduri, Spitalul Municipal, precum și strada Nicolae Filimon, în Sectorul 6: Calea Griviței, Bulevardul Constructorilor și complexele studențești „Leu„ și „Regie”.

Sistemul centralizat de încălzire din București, pierderi de aproape 40% în 2022

Sistemul centralizat de termoficare din București a avut în 2022 pierderi de căldură de circa 40%, cu aproape 3% mai mult decât în 2021, potrivit bilanțului energetic aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Din cele circa 3,9 milioane gigacalorii intrate în rețeaua principală, circa 1,22 milioane s-au pierdut. Pierderile sunt acoperite de municipalitate.

Maria Mitran, director economic Termoenergetica, a explicat în septembrie 2023, când a fost aprobat bilanțul energetic, că pierderile, procentual, au crescut din cauza faptului că în ultimii 3 ani, consumul a scăzut cu 18% din cauza creșterii temperaturii medii, astfel, sezonul de încălzire a fost scurtat în 2022 cu două luni, respectiv lunile aprilie și octombrie, dar și din cauza reducerii consumului ca urmare a reabilitării termice a blocurilor.

• „O primă concluzie a acestei analize este faptul că în perioada 2020-2022 pierderile de energie termică în rețeaua primară au crescut de la 28,91% la 31,54%, în timp ce cantitatea de agent termic furnizată din rețeaua de transport a scăzut cu 17,86%.
• Dat fiind volumul de energie tranzitat, nivelul pierderilor este ridicat și conduce la efecte negative din punct de vedere tehnic și economic. Principala cauză a pierderilor de energie termică din circuitul primar o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc rețeaua (65% dintre ele au peste 25 ani vechime), consecința majoră fiind numărul mare de avarii ce se produc (2.241 de avarii remediate pe circuitul primar în 2022) și deteriorarea izolației clasice a conductelor. (…)
• Pierderile în rețeaua secundară au crescut de la 11,39% la 12,73%. Principala cauză a pierderilor de energie termică o reprezintă vechimea conductelor (aproape 50% dintre ele au peste 25 de ani vechime)”, se arată în bilanț.

Pentru reducerea pierderilor de energie se recomandă demararea programului de reabilitare a rețelelor termice primare și înlocuirea cu conducte preizolate, prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor.

Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfășura pe cel puțin 20 de ani și ar costa cel puțin 1 miliard de euro. Calculele indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea și înlocuirea a cca. 80% din totalul conductelor de transport, având vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ține seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar”, se arată în document.

Pentru reabilitarea sistemului de distribuție ar mai fi nevoie de încă 400 milioane de euro.

În 2020, sistemul centralizat de termoficare din București a avut pierderi de căldură de 36,63%.

Câți abonați deservește sistemul centralizat de termoficare din București

Potrivit datelor existente, Termoenergetică furizează energie termică pentru 10.032 de Asociații de proprietari/locatari din 8.091 de blocuri de locuințe, pentru 74 de cămine și 313 imobile/case, reprezentând aproximativ 1.170.000 de locuitori. Din totalul energiei tehnice furnizate de Termoenergetica, consumul populației reprezintă 92,21%.

Instalațiile sistemului centralizat de termoficare din București sunt compuse din:

• 45 centrale de cvartal și o centrală termică de zona;
• rețele termice primare – 423,27 km traseu / 851,84 km de conductă;
• puncte tehnice – PT (646 buc.) și module termice – MT (308 buc.);
• rețele termice secundare – 702,89 km traseu/2.763 km conducte de distribuție termoficare și 49,58 km traseu/198,34 km conducte distribuție aferente CT;

Termoenergetica este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România.

Din punct de vedere al vechimii conductelor rețelei de termoficare, situația se prezintă astfel:

• din cei 851,84 km de conductă de rețea primară de transport apă fierbinte, peste 65% este mai veche de 25 de ani, 10% are între 20 și 25 de ani, 11% între 10 și 20 de ani și doar circa 14% mai puțin de 10 ani.
• din cei 2.763 km conducta rețea secundară – peste 45% are o vechime mai mare de 25 de ani, 14,4% între 20 și 25 de ani, 23% între 10 și 20 de ani și circa 17% mai puțin de 10 ani.

Ce lucrări de modernizare a rețelei s-au făcutîn ultimii 3 ani

Primăria Capitalei a început în 2023 lucrările de înlocuire a 210 km de rețea principală de termoficare, un proiect în valoare de circa 260 milioane de euro, din care 200 fonduri europene nerambursabile, care are termen de finalizare la final de 2024. Când se va termina acest proiect vom ajunge la aproape 40% cu reabilitarea rețelei, iar situația în mod clar se va îmbunătăți. Citește aici mai multe despre înlocuirea rețelei de termoficare.

Tot în 2023 s-au făcut două lucrări importante, ca bucureștenii din Sectoarele 2 și 3 să poată fi alimentați din CET Progresu și din CET Sud, iar Bucureștenii din Sectorul 1 să poată fi alimentați și din CET Grozăvești.

În total, în 2023, primarul general, Nicușor Dan a declarat că s-au modernizat circa 50 km de rețea principală.

În 2022, s-au înlocuit 26 de km de rețea primară și circa 52 km de rețea secundară.

În 2021, primăria Capitalei a reușit să schimbe doar 20 de kilometri din rețeaua primară de termoficare.