Claudiu Herțeliu: Nimeni nu-i aşa perfect ca şefu' – mai ales când legiferează în interes personal

În articolul 133, alineatul 4 din propunerea pentru noua lege destinată învățământului superior se precizează: ”Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Numărul mandatelor este stabilit în Carta universitară.”

Dacă aș fi fost rector (și chiar mai grav, președinte, suspendat, al Consiliului Național al Rectorilor) și doream să fac lobby pentru treaba asta, întâi îmi scriam demisia

Modalitatea de formulare este puțin ambiguă (oare la alta instituție de învățământ cineva poate avea un număr nelimitat de mandate?) însă consider că ”diriguitorul suprem” reușește să deturneze destul de bine atenția de la elefantul din mijlocul sufrageriei prin mijloace de marketing. Mie acest alineat mi-a adus aminte imediat de celebrele reclame cu iaurtul care conține bifidus (toate conțin!). Așa și aici, evident că numărul de mandate nu poate fi nelimitat din moment ce oamenii nu (prea) trăiesc mai mult de 120 ani. Putem trece și peste denaturarea de care spuneam însă tot ajungem la un conflict de interese extrem de clar. Dacă aș fi fost rector (și chiar mai grav, președinte, suspendat, al Consiliului Național al Rectorilor) și doream să fac lobby pentru treaba asta, întâi îmi scriam demisia.Pentru că legiferarea in interes personal nu este o opțiune în regulă.

Pe de altă parte, până și țara considerată de mulți a avea sistemul democratic cel mai consolidat – mă refer, evident, la SUA – după momentul în care cineva a reușit să încalce cutumele și să aibă mai mult de două mandate de președinte, a introdus (în 1951) un amendament în constituție care limitează explicit acest lucru. În alte țări cu democrații mai puțin sau deloc consolidate (de ex. Rusia sau Belarus) s-a procedat la prelungirea duratei mandatelor și/ sau a numărului lor.

În loc să luăm exemplul unei țări precum SUA ne îndreptăm către o democrație universitară dirijată, originală cu iz de Rusia și Belarus

Propunerea adusă în dezbatere publică (după modificările anterioare) ne indică fără urme de îndoială că în loc să luăm exemplul unei țări precum SUA ne îndreptăm către o democrație universitară dirijată, originală cu iz de Rusia și Belarus. Evident, universitățile noastre dacă ar avea o democrație suficient de consolidată ar putea să-și legifereze restricții suplimentare prin Cartele Universitare. Dacă ne uităm la proporția universităților unde prin artificii s-a reușit performanța ca o persoană să aibă mai mult de două mandate, sau a celor care au avut candidați unici, distingem rapid că nu avem așa de multe universități cu democrație consolidată.

Un articol publicat zilele trecute prezintă istoria recentă a prevederilor legate de acest subiect. Plecând de la acea idee, în cele ce urmează prezint cum anume a fost reglementată chestiunea în legislația românească de specialitate în ultimii 158 ani. De mare ajutor în cercetare mi-a fost antologia legislativă de specialitate disponibilă pe site-ul fostului Institut de Științe ale Educației . Extrasele relevante din legislațiile succesive sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Legea din 1864 (implementată, deci, pe vremea lui Cuza) prevedea la art. 294 un mandat pentru rector de 4 ani cu posibilitatea de a fi reales/ renumit (fără limită de mandate).Vreme de peste 35 ani aceasta a fost regula de funcționare.

Pe vremea lui Carol I, Legea din 1898 amendată și republicată în 1900 scurtează mandatul de rector la 3 ani lăsând prevederea de a avea posibilități nelimitate de a fi reales/ renumit. În 1912 se păstrează durata mandatului de 3 ani dar apare limitarea la două mandate succesive. Această prevedere se aplică timp de 20 de ani.

Pe vremea primului mandat de Rege al lui Mihai I al României, în 1932 mandatul rectorilor se lungește la 5 ani însă limitarea la două mandate succesive rămâne. În timpul celui de-al doilea mandat al aceluiași rege, în 1942, mandatele rectorilor se scurtează la 3 ani însă dispare orice referire la numărul de mandate.

Odată cu instaurarea regimului comunist, în 1948, are loc o reformă prin care orice prevedere legată de modul de alegere/ numire al rectorilor universităților sau a numărului de mandate al acestora dispare. Această abordare discreționară și fără reguli durează 20 de ani până în 1968 când se stabilește durata unui mandat de rector la 4 ani fără a exista limitări din punct de vedere al numărului de mandate. După 10 ani, în 1978 se menține durata mandatului de 4 ani însă apare limitarea numărului acestora la două consecutive. În cadrul directorilor de școli prevederea era similară dar însoțită de sintagma ”de regulă” sintagmă care lipsea în cazul rectorilor. Mențiunea pentru rector era similară și pentru prorectori, decani și prodecani și șefi de catedră.

Ceea ce se dorește a fi implementat în noua reglementare legislativă a universităților este o revenire (fără nici un argument sau fundament) la o situație din urmă cu 90 ani

Prevederile implementate în ultima parte a regimului comunist s-au menținut și în legea din 1995. Singura diferență semantică (dar care nu schimbă sensul reglementativ) fiind utilizarea cuvântului succesiv în loc de consecutiv.

În 2011 printr-o exprimare elegantă și fără echivoc se păstrează durata mandatului de 4 ani în timp ce se limitează la 8 ani durata efectivă de exercitare a mandatelor. Prin tertipurile introduse în reformularea din 2014 s-a dat posibilitatea legală unui număr nelimitat de mandate incomplete.

Ceea ce se dorește a fi implementat în noua reglementare legislativă a universităților este o revenire (fără nici un argument sau fundament) la o situație din urmă cu 90 ani și care a funcționat timp de 10 ani (relativ la durata mandatului). În ceea ce privește ne-limitarea numărului de mandate, dincolo de livrarea mesajului în stil ex cathedra, cu denaturări aritmetice, instituțiile universitare românești nu sunt suficient de consolidate democratic pentru a nu lua calea Belarusului sau Rusiei. Avem nevoie, mai degrabă, de echilibrare pe modelul Statelor Unite ale Americii.

Nota autorului: Prima parte din titlu este, evident, o preluare din versurile piesei lui Alexandru Andrieș: Șefu’

N.Red.: Claudiu Herțeliu este prodecanul Facultății de Cibernetică și coordonator de doctorat în cadrul Departamentului de Statistică și Econometrie al Academiei de Studii Economice (ASE),

Claudiu Herțeliu: Nimeni nu-i aşa perfect ca şefu' – mai ales când legiferează în interes personal

Dacă aș fi fost rector (și chiar mai grav, președinte, suspendat, al Consiliului Național al Rectorilor) și doream să fac lobby pentru treaba asta, întâi îmi scriam demisia

În loc să luăm exemplul unei țări precum SUA ne îndreptăm către o democrație universitară dirijată, originală cu iz de Rusia și Belarus

Ceea ce se dorește a fi implementat în noua reglementare legislativă a universităților este o revenire (fără nici un argument sau fundament) la o situație din urmă cu 90 ani

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”