Cluj Innovation Days a adus în prim-plan provocările și oportunitățile din MedTech, consolidând rolul de hub regional de tehnologie și sănătate al Clujului

Cluj Innovation Days, evenimentul fanion al celui mai important Cluster IT din România – Cluj IT Cluster – a pus reflectoarele pe inovația în sănătate, organizatorii aducând în fața publicului, ca de fiecare dată, vorbitori de înaltă ținută și o calitate foarte ridicată a fiecărui moment în parte.

Dedicat conceptului de MedTech și reunind zeci de vorbitori din 11 țări și peste 250 de participanți, CID 2025 a fost organizat în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai și a coincis cu inaugurarea celei de-a 23-a Facultăți de la UBB – Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății.

Pe parcursul celor două zile ale evenimentului, cei prezenți au avut șansa de a alege să participe la discuțiile din cele opt paneluri tematice, unde s-au adus în atenție teme de actualitate precum utilizarea AI în diagnosticare, digitalizarea sistemelor de sănătate, tehnologii emergente și cercetare aplicată, dar și reglementări europene în domeniu. Au fost prezente instituții cheie, care au contribuit la discuțiile despre reglementare, standardizare și inovație în sectorul MedTech.

”A vorbi astăzi despre inovație în sănătate înseamnă a înțelege omul ca întreg – biologic, emoțional, social, dar și în raportul său cu creația proprie în folosul societății. Cluj Innovation Days creează aliniamente reale între lumi care rareori interacționează, adică cercetători, antreprenori, medici, inovatori, tineri. Inovația autentică nu separă domeniile, ci le armonizează în jurul unei idei centrale care spune că progresul trebuie să fie uman, nu exclusiv tehnologic. Într-o eră în care algoritmii devin tot mai mult asociați cu procesele de analiză, avem nevoie de o conectare mult mai conștientă și activă la etică, sens și discernământ. La Cluj Innovation Days cultivăm o cultură a inovației care are conștiință. Iar sănătatea, ca temă majoră, ne provoacă să gândim și să acționăm cu mai multă profunzime, responsabilitate și grijă față de ființa umană.”, a spus profesorul Stelian Brad, președintele Cluj IT Cluster.

Tehnologia – soluție pentru suplinirea exodului cadrelor medicale?

Tehnologia evoluează accelerat, inteligența artificială pătrunde în tot mai multe domenii, iar organizatorii Cluj Innovation Days au reușit să scoată în evidență principalele provocări și oportunități care apar odată cu această evoluție, așa că CID2025 a fost gândit ca un spațiu de dialog interdisciplinar în care cercetători, antreprenori, profesori, studenți și factori de decizie au explorat direcțiile emergente ale tehnologiei aplicate în sănătate. De altfel, dezbaterile au depășit sfera tehnologiei în sine, abordând și subiecte de mare interes precum etica digitală și impactul social al utilizării AI în medicină. Inteligența Artificială a fost discutată pe larg, ca potențial revoluționar, dar și cu accent pe riscurile legate de dezumanizare.

Un subiect implicit, dar acut resimțit în dezbateri, a fost criza de personal specializat din sistemul medical românesc. Exodul cadrelor medicale – un fenomen persistent în ultimele decenii – pune o presiune uriașă pe capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor interne. În acest context, tehnologia poate deveni nu doar o soluție complementară, ci o formă strategică de reziliență. Instrumente de diagnostic asistat de AI, platforme de telemedicină, sisteme integrate de triere sau suport decizional pot contribui la menținerea calității actului medical în ciuda presiunii datorate lipsei de resurse umane.

În paralel, CID 2025 a fost și un prilej de reflecție asupra modului în care Europa își construiește un spațiu comun de utilizare etică a tehnologiilor în domenii ultrasensibile, precum sănătatea, unde sunt gestionate volume mari de date personale cu caracter profund intim. Participanții în paneluri au adus în discuție provocarea dublă a ecosistemului european: pe de o parte, nevoia urgentă de a aduce soluții inovatoare rapid pe piață, într-un context global competitiv; pe de altă parte, obligația de a respecta un cadru strict de reglementare care garantează protecția datelor, siguranța pacientului și transparența algoritmică.

Această tensiune dintre viteză și responsabilitate este una structurală pentru viitorul MedTech-ului european, iar Cluj Innovation Days 2025 a arătat că România, prin inițiative ca aceasta, poate fi parte activă și semnificativă în construcția acestui echilibru.

„Sectorul medical trece printr-o transformare profundă și accelerată – nu întotdeauna prin alegere, ci din necesitate. Suntem forțați de context să adoptăm tehnologia și în acest domeniu, aflat sub presiunea unor provocări majore, cea mai gravă fiind criza de personal specializat. România continuă să ‘exporte’ cadre medicale, în timp ce spitalele din țară se confruntă cu o lipsă acută de resursă umană. Dar dincolo de dificultăți, apar și oportunități. Prin Cluj IT ne propunem să susținem procesele care pot accelera inovația în medtech, adică acele spații de intersecție interdisciplinară unde pot lua naștere idei, proiecte și, în cele din urmă, soluții cu impact real asupra actului medical. Ne-am angajat în proiecte europene care vizează sănătatea, transferul tehnologic și specializarea inteligentă, iar inițiative precum Cluj Innovation Days, care a reunit anul acesta sute de experți din medicină, tehnologie și cercetare, sunt o parte esențială a acestui efort. Contribuim astfel la pregătirea ecosistemului pentru oportunitățile care se conturează la nivel european, oportunități pe care România trebuie să le valorifice pentru a moderniza rapid și sustenabil serviciile de sănătate.”,susține Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster.

Inovația în sănătate – o investiție strategică cu impact sistemic și randament socio-economic ridicat

Evenimentul Cluj Innovation Days 2025, organizat de Cluj IT Cluster în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, a demonstrat clar că domeniul sănătății este un teren fertil pentru inovație, dar și un domeniu critic în care investiția inteligentă și coordonată poate genera randamente uriașe pentru societate.

În contextul unui exod constant al specialiștilor din sănătate – cu mii de medici și asistenți care aleg să profeseze în străinătate – România riscă să piardă nu doar capital uman, ci și capacitatea de a asigura servicii medicale durabile pentru populație. În fața acestei realități, tehnologia devine nu doar un instrument de progres, ci o soluție de supraviețuire strategică. Soluțiile digitale de diagnostic asistat, telemedicină, interoperabilitate sau AI medical pot acoperi decalajele din sistem, eficientizând procese, reducând costurile și extinzând accesul.

Pentru ca aceste soluții să se transforme din prototipuri în practici curente, este esențial un cadru de finanțare coerent și predictibil, calibrat pe specificul domeniului medical. Inovația în sănătate implică timpi mai lungi de validare, cerințe stricte de conformitate și o responsabilitate socială ridicată. Aceste caracteristici fac necesară o abordare mixtă public-privată, în care fondurile europene, bugetele naționale și investițiile private se completează pentru a sprijini întreg lanțul de valoare – de la cercetare și testare, până la scalare și integrare în sistemul public.

Pe termen mediu și lung, randamentul acestor investiții este cuantificabil: reducerea presiunii pe spitale, creșterea preciziei diagnosticării, scăderea costurilor per pacient, dar și consolidarea competitivității economice a României prin dezvoltarea unui ecosistem MedTech cu valoare adăugată mare.

În plus, Cluj Innovation Days a evidențiat și nevoia ca România să participe activ la crearea unui spațiu european comun pentru utilizarea etică a tehnologiilor în sănătate, un spațiu în care inovația rapidă este echilibrată cu respectarea cadrului de reglementare, protejarea datelor personale și garantarea siguranței pacientului. Aici, statul joacă un rol esențial, nu doar ca finanțator, ci și ca arhitect de politici care stimulează inovația fără a compromite încrederea publicului.

A investi în inovație în sănătate înseamnă, deci, a investi în reziliență, competitivitate și încredere – trei piloni esențiali pentru o societate modernă și sustenabilă.

Cercetarea și Centrele de Transfer de Tehnologie – cele mai importante în inovație

Un alt mesaj important conturat în cadrul Cluj Innovation Days 2025 a fost legat de rolul esențial al centrelor de transfer tehnologic (CTT) în stimularea inovării aplicate în domeniul sănătății. În contextul MedTech, aceste structuri devin veriga de legătură dintre cercetarea academică și implementarea efectivă în spitale, clinici sau rețele publice de sănătate.

Într-un sector atât de complex și reglementat precum cel medical, simpla obținere a unor rezultate de cercetare nu este suficientă. Este nevoie de mecanisme instituționalizate care să identifice ideile cu potențial, să le valideze științific și clinic, să le protejeze din punct de vedere al proprietății intelectuale și, mai ales, să le aducă în atenția actorilor industriali sau a autorităților de sănătate. Aici, centrele de transfer tehnologic joacă un rol crucial – nu doar ca administratori de brevete, ci ca facilitatori activi ai transformării științei în soluții reale pentru pacienți.

Pentru a-și îndeplini această misiune, CTT-urile trebuie să funcționeze ca adevărate platforme interdisciplinare. Ele au nevoie de echipe profesioniste – nu doar de juriști sau ingineri, ci și de specialiști în reglementare medicală, experți în conformitate cu standardele europene, consultanți în finanțare și reprezentanți ai industriei. Totodată, este esențial ca aceste centre să fie ancorate în ecosisteme de inovare reale – cu acces la spitale partenere, laboratoare certificate, medii de testare controlată și rețele de investitori.

Așa după cum declara Florin Păun, managerul de inovare al Cluj IT, în România, funcționarea acestor centre este adesea fragmentată sau subfinanțată, iar potențialul uriaș al cercetării medicale locale rămâne nevalorificat. Multe idei valoroase se opresc la stadiul de lucrare științifică, fără a ajunge în punctul în care pot avea un impact concret asupra calității actului medical. Tocmai de aceea, în cadrul CID 2025 s-a accentuat nevoia de a consolida aceste centre – prin finanțare stabilă, formare profesională și politici coerente de susținere.

”Procesul de Inovație este un fel de «Drum al Crucii» relativ la implementarea cu succes a unei noi idei/tehnologii în piață; un drum presărat cu diverse greutăți și obstacole reprezentate fie de constrângeri din piață sau de la concurenți, fie de costuri sau chiar de la autorități prin actele normative care reglementează domeniul. O inovație importantă este bazată, în general, pe o idee disruptivă care vine dintr-un laborator de cercetare, actorii deja activi în piață fiind mai degrabă înclinați către inovații incrementale, de ameliorare a unor produse/servicii deja prezente în piață. Ori, să aduci o idee disruptivă în piață sub forma unui nou produs/serviciu este în sine o acțiune care va induce multă rezistență din partea tuturor actorilor, deoarece piața se regăsește mereu în așa-zisul echilibru al lui Nash (Premiul Nobel in economie), echilibru pe care noul produs îl va perturba, generând reacții de rezistență din partea actorilor deja prezenți în acea piață. Așa cum a postulat Stiglitz (un alt Premiu Nobel), cu cât asimetriile între actori sunt mai mari, cu atât creația de valoare adusă în urma tranzacției dintre ei va fi mai mare. Însă cum faci ca aceștia să colaboreze? Mentalitățile lor, activitățile sau chiar cultura lor îi duc mai degrabă departe unul de celălalt! Cum să faci să lucreze un cercetător din zona publică sau un profesor universitar cu un antreprenor sau un director de program dintr-o mare companie, când toate activitățile și obiceiurile lor îi îndepărtează? Acest rol de «pețitor» îi revine Ofițerului de Tech Transfer. El trebuie să mijlocească relația dintre oameni diferiți, spre o colaborare de lungă durată (2-5 ani) în care fiecare va aduce ce are el mai bun în completarea celorlalte părți bune de la ceilalți actori. Ce este încurajator în România ultimilor ani, este faptul că se observă o schimbare, aș putea spune chiar o forfotă. Este ca și cum am avea un puzzle de construit, iar primele elemente ale puzzle-ului sunt deja aici! Mai lipsesc câteva elemente ale puzzle-ului, elemente relative la profesioniști în scrierea de brevete tehnice, tipuri de contractualizări posibile între o entitate publică și una privată, politici de motivare pentru inventatorii din laboratoarele publice prin retururi de royalties-uri, politici de salarizare variabilă bazate pe rezultate pentru ofițerii de tech transfer etc. Însă este un bun început!”, a susținut Florin Păun, managerul de inovare al Cluj IT Cluster.

În concluzie, inovația în sănătate nu se naște izolat. Ea are nevoie de infrastructură, conexiuni și sprijin instituțional pe termen lung. Iar centrele de transfer tehnologic, atunci când sunt activate strategic, pot transforma România dintr-un simplu participant la cercetarea europeană, într-un lider regional în dezvoltarea și exportul de soluții MedTech cu impact global.

_____

Ediția din 2025 a Cluj Innovation Days s-a desfășurat cu sprijinul proiectului european I3HIES, care susține dezvoltarea ecosistemelor de inovație în sănătate la nivel interregional. Proiectul vizează trei domenii prioritare: dispozitive medicale, echipamente de urgență și conformitate cu reglementările europene. 

Cluj Innovation Days a devenit o tradiție și un brand al orașului, un eveniment extrem de important pentru conectarea ecosistemului local de inovare, pentru imaginea lui în țară și în Europa și pentru dezvoltarea capacității de inovare a Clujului.