„Am pacienți care au 4-5 dintre aceste medicamente pe rețetă. În cazul lor, creșterea este de 45 de lei, raportat la fiecare cutie, dar pot avea nevoie de mai multe cutii pe lună”, spune Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie din București, într-un dialog cu HotNews. 

• Casa de Asigurări de Sănătate a anunțat că vrea să scadă nivelul de compensare pentru unele dintre cele mai utilizate medicamente prescrise în tratarea bolilor cardiovasculare, ceea ce înseamnă un preț mai mare plătit de pacient. 
• CNAS vorbește despre 13 medicamente, medicii spun că, de fapt, este vorba despre sute. În comunicat, CNAS spune că e o creștere de 9 lei pe cutie de medicamente, sumă contrazisă de reprezentanți ai medicilor de familie și ai pacienților, în dialogul cu HotNews. 
• Ministrul Sănătății spune că ar fi „total aberant” ca „după ce am introdus plata CASS pentru pensionari, să îi obligăm să scoată alți bani din buzunar la farmacie”. Cum explică, însă, Casa de Asigurări și care sunt medicamentele vizate? 

48% dintre românii cu vârsta între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, o boală care, dacă nu este ținută zilnic sub control cu tratament, duce la complicații grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2023.  

Vicepreședinta Alianței Pacienților Cronici din România, Rozalina Lăpădatu, estimează, într-un dialog cu HotNews, că 4-5 milioane de români suferă de hipertensiune. Aceștia urmează, astfel, să fie afectați direct, în cazul în care este scăzut nivelul de compensare. Cei mai mulți dintre ei sunt pensionari, care vor fi nevoiți, dacă măsura este aprobată, să plătească mai mult pentru medicamentele necesare. 

„Este inadmisibil ca această măsură să fie aprobată. (…) Toate aceste medicamente sunt utilizate în general de către pensionari și sunt pentru boli cardiovasculare, AVC, colesterol mare, etc”, explică reprezentanta pacienților.

Unul din patru români suferă de o boală cardiovasculară 

​Mai mult de jumătate dintre decesele din România au drept cauză bolile cardiovasculare, iar în anul 2021, o persoană din patru se afla în evidenţa medicilor de familie cu o boală cardiovasculară, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Bolile de inimă sunt cauza numărul 1 de mortalitate peste tot în lume, însă România înregistrează cele mai multe decese din Europa: în timp ce media europeană este de 44 de decese la 100.000 de locuitori, în România este de 109 decese la 100.000 de locuitori.

„Noi trebuie să ajustăm întotdeauna rețetele pacienților noștri ținând cont și de veniturile lor”

CNAS vorbește, într-un comunicat, despre 9 lei pe care pacientul îi va plăti în plus pentru o cutie de medicamente.

Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, spune că „am pacienți care au 4-5 dintre aceste medicamente pe rețetă. În cazul lor, creșterea nu este de 9 lei, este de 45 de lei raportat la fiecare cutie, dar pot avea nevoie de mai multe cutii pe lună.”

Medicul atrage atenția și asupra riscului ca pacienții să renunțe să își mai ia tratamentul sau să îl ia doar parțial, din lipsa banilor. În cabinetul ei ajung, constant, oameni care nu îți permit toate medicamentele scrise pe rețetă și care îi cer să îi recomande doar medicamentul care este cel mai important: „Noi trebuie să ajustăm întotdeauna rețetele pacienților noștri ținând cont și de veniturile lor”, admite medicul, în dialogul cu HotNews. 

Dar, spune Sandra Alexiu despre anunțul CNAS, „este pusă problema în așa fel încât să nu pară că e atât de gravă. Noi, când scriem o rețetă, automat punem numărul de zile și numărul de pastile pe zi. Și soft-ul calculează automat numărul de pastile. Eu nu știu câte pastile sunt într-o cutie. În farmacie pot fi cutii cu 10, cu 20, cu 30 de pastile, în funcție de cum se comercializează.”

„Va fi un efort și mai mare pentru pacient să ia rețeta”

La rândul său, Rozalina Lăpădatu, vicepreședinta Alianței Pacienților Cronici, subliniază că „rețeta pentru pacienții cronici se eliberează pentru 3 luni. Chiar dacă în următoarele două luni nu mai plătește, va fi un efort și mai mare pentru pacient să ia rețeta, având în vedere că nu există posibilitatea să o cumpere fracționat.”

Reprezentanta pacienților amintește că pensionarii a căror pensie depășește 3.000 de lei plătesc, acum, și CASS pe suma care depășește 3.000 de lei. În plus, o parte dintre ei, care erau până luna aceasta coasigurați, trebuie să plătească 2.430 de lei pe an pentru a mai beneficia de asigurare de sănătate – o medie de 200 de lei lunar. 

„Nu înțeleg de ce CNAS vrea să pună încă o povară financiară în spatele unei categorii sociale vulnerabile”, afirmă reprezentanta pacienților cronici. „Doar atât respect suntem capabili să oferim unei categoriile sociale care a muncit o viață, a construit țara asta și a platit taxe și impozite o viață. Rușine să le fie celor care nu își respectă părinții și bunicii!”, continuă ea.

CNAS spune că se scumpesc „doar 13 medicamente”, medicii vorbesc despre sute

CNAS a anunțat joi că Agenția Națională a Medicamentului a evaluat, în anul 2024, 18 medicamente (substanțe active) care au îndeplinit criteriile, potrivit legii, pentru modificarea nivelului de compensare al acestora. 

„Doar în cazul a 13 medicamente se preconizează schimbarea nivelului de compensare”, anunța vineri Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

• Lista de medicamente compensate e revizuită periodic, iar nivelul de compensare al medicamentelor se stabilește în urma evaluărilor tehnice realizate de Agenția Națională a Medicamentului. Evaluările tehnice sunt transmise apoi Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Ministerului Sănătății, care pot decide revizuirea listei de compensate și modificarea nivelului de compensare al medicamentelor. Măsura se aprobă prin Hotărâre de Guvern. 

Potrivit CNAS, „în situația în care s-ar pune în aplicare deciziile Agenției Naționale a Medicamentului, contribuția personală ar crește în medie față de cea din prezent cu aproximativ 9 lei/cutie pentru un medicament prescris din cele 13 menționate”. 

CNAS mai precizează că „a identificat și a propus Ministerului Sănătății o serie de criterii suplimentare pentru modificarea nivelului de compensare al medicamentelor evaluate, astfel încât impactul real asupra contribuției personale datorate de asigurați să fie cât mai moderat”. 

Medicamentele vizate sunt: 

• Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Combinații (Perindoprilum + Indapamidum), Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum și Atorvastatinum – pentru care se propune reducerea nivelului de compensare la 20% de la 90% sau 50%.

• Fenofibratum, Omeprazolum, Combinații (Spironolactonum + Furosemidum)  și Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum – pentru care se propune reducerea nivelului de compensare la 50% de la 90%. 

Medicul Sandra Alexiu spune însă că „e vorba despre sute de medicamente utilizate în tratamentul de rutină al hipertensiunii arteriale. Măsura propusă vizează 13 substanțe, dar e vorba despre sute de medicamente. Nici vorbă de doar 13 medicamente (așa cum a anunțat CNAS – n.red.)”.

„Marea majoritate a acestor medicamente sunt utilizate de rutină în tratamentul hipertensiunii arteriale primare. Vorbim despre medicamente care curăță țevile astea ruginite. Aceste medicamente sunt sarea și piperul, sunt de rutină în hipertensiune. Nu sunt niște rarități scumpe”, adaugă președinta Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov. 

„Acesta a fost și principiul, probabil. Sunt foarte folosite, foarte prescrise și pentru că sunt multe, luăm puțin de la fiecare și nu o să se vadă. Cam așa probabil s-a gândit”, mai spune ea, cu referire la propunerea CNAS. 

„Cum nu ai luat o pastilă, cum tensiunea a crescut”

Medicul de familie avertizează că „atunci când iei o astfel de măsură, trebuie să te gândești atent cui te adresezi și ce consecințe ai pe termen lung”. 

Hipertensiunea este o boală care nu se vindecă, potrivit medicului. „Este o boală cronică. Cum nu ai luat o pastilă, cum tensiunea a crescut.”

Iar în momentele în care crește, „când faci un puseu hipertensiv, se poate rupe un vas de sânge în creier și apare hemoragia cerebrală. Și asta e o complicație pe care foarte greu o putem stăpâni.”

Sandra Alexiu consideră propunerea CNAS „împotriva oricăror prevederi din ghiduri acceptate internațional, împotriva oricăror dovezi științifice, împotriva deciziilor propriului Minister al Sănătății, care sunt aruncate la coș. Ne transformăm printr-o decizie complet nesăbuită într-o țară care va investi brusc în pompe funebre și amputări”. 

„Dacă vrei să modifici un procent de compensare, nu poți să o faci doar gândindu-te că trebuie să economisești mai mulți bani, ci trebuie să te gândești la accesul pacienților la acele medicamente și la consecințe”, mai atrage atenția doctorița de familie. 

„Eu, dacă m-aș apuca să filtrez lista de medicamente compensate și să mai dau la o parte dintre ele, le-aș da pe cele care nu au dovedit că au redus mortalitatea. Acelea ar trebui scoase și să rămână cele care sunt cu adevărat importante”, mai spune Sandra Alexiu. 

„Ar fi total aberant”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, vineri seară, într-o postare pe Facebook, că nu susține măsura ca „oamenii vulnerabili și pacienții cronici să plătească în plus pentru medicamente” și afirmă că nu a fost consultat. 

El consideră că ar fi „total aberant” ca „după ce am introdus plata CASS pentru pensionari, să îi obligăm să scoată alți bani din buzunar la farmacie”. 

Ministrul Sănătății mai spune că revizuirea listei de medicamente compensate este necesară, deoarece nu a mai fost actualizată „de ani de zile”. 

Dar, susține Alexandru Rogobete, „medicamentele vehiculate ca fiind mutate dintr-o listă de compensare în alta nu au fost discutate și nici validate de Ministerul Sănătății”. 

Rogobete promite că orice modificare a listelor de medicamente compensate „se va face numai după consultări transparente cu toți actorii relevanți – medici, asociații de pacienți, societăți profesionale și industrie – și va urmări întotdeauna protejarea interesului pacientului cronic”. 

CNAS spune că vrea să facă loc pe lista de compensate pentru alte medicamente

De cealaltă parte, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, spune, într-un dialog cu HotNews, că propunerea privind modificarea regimului de compensare a acestor medicamente a venit dinspre Agenția Națională a Medicamentului, instituție aflată în subordinea Ministerului Sănătății.

În urma unui memorandum aprobat de Guvern în anul 2023, Agenția Națională a Medicamentului a evaluat, în 2024, 18 substanțe active în vederea modificării nivelului de compensare. Pentru 13 dintre acestea, a propus modificarea. 

CNAS vorbește despre o „eficientizare a utilizării bugetului și a permite accesul unui număr mai mare de pacienți la medicamentele de care au nevoie, în cadrul aceluiași buget alocat”. 

„Acest demers este unul normal, care se practică peste tot în lume. Medicamentele vechi ies sau scad procentual din/în rambursare, ca să poata intra la rambursare cele noi, cu valoare terapeutică mai mare. Nu neapărat medicamente inovative, ci și medicamente generice noi. Este o practică curentă, peste tot în lume”, afirmă președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în dialogul cu HotNews.

Horațiu Moldovan vorbește despre 100 de medicamente care au, în acest moment, decizie de includere în lista medicamentelor compensate, pe care pacienții le așteaptă „cu disperare”, iar pentru acestea trebuie creat „spațiu bugetar”.

Președintele CNAS mai spune că propunerile tehnice reieșite din rapoartele de evaluare a medicamentelor făcute de Agenția Medicamentului vor fi discutate pe larg în etapa a doua a implementării planului de masuri de eficientizare a cheltuielilor din sanatate, la nivel de Hotarare de Guvern.

Până atunci, se declară deschis „oricăror propuneri constructive pentru un acces egal, echilibrat și eficient la medicamente, pentru toți pacientii”.