Când și cum se va sfârși pandemia de COVID-19?

Indicatorul principal al sfârșitului pandemiei este așa numita imunitate de grup, dar în contextul apariție de noi variante SARS-CoV-2 și a unei rate variabile de vaccinare a populațiilor la nivel global răspunsul la întrebarea când se va sfârși pandemia de COVID-19 este unul determinat de mai multe variabile.

Ținând cont de dinamica valurile anterioare de creștere exponențială a numărului cazurilor de COVID-19, se preconizează că sfârșitul pandemiei va consta într-o reducere bruscă a numărului de cazuri, așa cum se observă și în România, urmată de o perioada mai lungă de timp caracterizată printr-un număr mic de cazuri, care însă poate fi urmată de perioade cu creșteri de cazuri dacă masurile de relaxare treptată sunt instituite prea curând.

Atât timp cât vor exista cazuri izolate, virusul va continua să circule o vreme și există oricând posibilitatea apariției de noi focare. De aceea, atingerea etapei de sfârșit a pandemiei necesită un efort susținut global concentrat în ceea ce privește: (1) accelerarea campaniilor de vaccinare, (2) actualizarea formulelor vaccinurilor actuale care să acopere noile variante virale și (3) dezvoltarea de terapii capabile să reducă numărul de spitalizări și numărul deceselor.

Care este rolul campaniilor de vaccinare?

Campaniile de vaccinare au fost utilizate extensiv pentru controlul infecțiilor de-a lungul istoriei. În prezent, avem dovezi clare că vaccinurile COVID-19 funcționează și că au redus rata de infectare și au prevenit apariția bolii. De aceea, o tranziție a Europei către normalitate este previzibilă spre sfârșitul anului.

În contextul apariție de noi variante SARS-CoV-2, dacă ne uitam la țările unde ratele de vaccinare au depășit 60% și unde varianta Delta a devenit dominată, vedem ca acestea raportează o creștere a ratei de infectare pe același model matematic similar valurilor anterioare, dar cu un număr redus al cazurilor grave care necesită spitalizare. Astfel, în Israel, rata de apariție a numărului de cazuri de COVID-19, determinată în proporție de 90% de noua variantă Delta a virusului, este situată la 10% față de valul anterior din ianuarie 2021.

Posibilitatea apariție și în România a unui val determinat de noile variante este reală, dar în ce măsură acest val va fi mai mic sau mai intens decât cele raportate acum de alte țări, va fi determinat specific de modul în care virusul SARS-CoV-2 se va răspândi la noi sub influența mai multor factori, determinantă rămânând rata de vaccinare care sa ne poată oferi imunitate de grup.

Există o limită a apariție de noi variante SARS-CoV-2?

Variantele virale sunt constituite de o combinație specifică de mutații ce pot conferi un fenotip nou care se poate traduce prin contagiozitate mărită, virulență sporită sau prin capacitatea de evadare față de anticorpii neutralizanți generați de vaccinurile actuale.

Mutațiile sunt modificări apărute în genomul viral din cauza erorilor de replicare. Mutațiile apar aleatoriu în tot genomul viral și pot avea efecte fenotipice sau pot fi neutre fenotipic – adică fără niciun efect în ceea ce privește contagiozitatea sau capacitatea de a induce forme mai grave ale bolii. Anumite mutații pot fi letale pentru virus și astfel de variante virale nu vor fi identificate la nivel populațional deoarece aceste variante virale își anulează capacitatea de replicare.

Se estimează ca o mutație se „stabilizează” la nivel populațional o dată la fiecare 11 zile, cu toate că acest proces nu este constant. Având în vedere că actuale vaccinuri oferă protecție într-o anumită măsură și pentru noile variante, se reduce rata de răspândire a virusului, apariția noilor variante și viteza de adaptare a variantelor virale.

Din punct de vedere matematic, exista o limită a numărului de mutații care pot apărea știind că genomul SARS-CoV-2 are aproximativ 30000 de „poziții” care pot fi ocupate de una dintre cele 4 baze azotate, adenina, citozina, guanina sau uracilul. Un calcul rapid ne arată că pot exista mai mult de 4 la puterea 30 (5 trilioane) de secvențe genomice posibile, dar nu ne bazăm stric in genetică pe această limită matematică.

Virusul SARS-CoV-2 va continua să se replice în gazdele umane la nivel global, erorile de replicare vor continua să genereze noi mutații care vor determina apariția unor variante noi care determină îngrijorare. Datele publicate recent au arătat însă că vaccinarea în masă acționează ca un factor cu rol de limitare a evoluției variantelor noi care au o rată mai mare de transmitere. Mai mult, diversitatea liniilor genetice evolutive ale virusului SARS-CoV-2 s-a diminuat la nivel global odată cu vaccinarea în masă a populației.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Când și cum se va sfârși pandemia de COVID-19?

Care este rolul campaniilor de vaccinare?

Există o limită a apariție de noi variante SARS-CoV-2?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”