Codul urbanismului: Amendamentele care vizau betonarea spațiilor vezi private, excluse din discuție

Amendamentele nocive propuse la Codul Urbanismului, care se refereau la construirea pe spațiile verzi proprietate privată, au fost excluse, ele urmând să fie discutate în cadrul proiectului de modificare a Legii spațiilor verzi, a anunțat Florin Claudiu Roman, deputat PNL. Marți, proiectul de modificare a Codului urbanismului a fost discutat la Comisia de Administrație a Camerei Deputaților, iar cu excepția acestei decizii, discuțiile au fost generale, nefiind supuse la vot amendamentele.

Reamintim că grupul de parlamentari ai PSD și dezvoltatorii imobiliari au propus mai multe amendamente care, dacă vor fi adoptate, ar permite intrarea în legalitatea a blocurilor construite ilegal, masacrarea spațiilor verzi proprietate privată, iar Sectoarele să poată aproba Planuri Urbanistice Zonale (cu excepția zonelor protejate și a monumentelor istorice).

La discuțiile de marți de la Camera Deputaților au participat primarul general, Nicușor Dan, primarul Sectorului 2, mai multe asociații ale devoltatorilor imobiliari, ONG-uri, asociații profesionale.

Primarul general, Nicușor Dan, a declarat că dintre amendamentele propuse de PSD și dezvoltatorii imobiliari, cea mai mare problemă este cu intrarea în legalitate a construcțiilor edificate ilegal.

„După cum știți, înainte de dezbaterea asta (n.r. ședința Comisiei de Administrație publică) a fost o discuție internă a Comisiei de administrație publică din Cameră și s-a luat acolo decizia ca tot ce ține de legislația de spații verzi să se mute pe Legea 24, deci o să fie o dezbatere care va urma. Dincolo de asta, chestiunea fundamentală este a legalității pentru că sunt propuse foarte multe amendamente care practic legalizează tot ce vedem în jurul nostru ilegalități în construcții. Dacă vrem să avem investitori serioși trebuie să avem un cadru predictibil, în care știm că legea se aplică. Nu poți să încurajezi oameni serioși să vină în România în condițiile în care este o competiție neloială cu oameni care construiesc nelegal și intră în legalalitate”, a declarat primarul Nicușor Dan.

Primarul a declarat că aproximativ 50% din autorizațiile de construire emise în București ar fi nelegale.

„Am sesizat încă din 2008, rata de nelegalitate în autorizaţiile de construire, în Bucureşti, e 50%. Am solicitat Inspectoratului de Stat în Construcţii în 2008, ca un ONG-ist ce eram atunci, să îmi spună, din ce controlează, cât găsesc ilegal. 50%. 50% în momentul de faţă e rata de succes a litigiilor împotriva autorizaţiilor de construire şi a documentaţiilor de urbanism emise de Primăria Municipiului Bucureşti şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Asta se întâmplă pentru că primăriile nu respectă legea, unele din primării, dar şi pentru că avem instituţii de control, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi prefectul, care nu îşi fac datoria”, a explicat Nicușor Dan.

Acesta spune că dezvoltatorii „forţează şi se agaţă” de PUZ-urile favorabile, deşi ei ştiu că sunt „nelegale”.

„Noi știm cu toţii, de la începutul 2021, că PUZ-urile de sector sunt nelegale. Ştim asta şi în baza acestor PUZ-uri de sector s-au emis autorizaţii pentru investiţii de probabil 2-3 miliarde de euro. De ce? Pentru că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu a făcut verificarea legalităţii, aşa cum i-am solicitat-o eu, ca primar general, şi pentru că prefectul, care are în subordine Inspectoratul de Stat Regional Bucureşti – Ilfov, nu a pus o presiune, pentru ca tipul acesta de ilegalitate să se perpetueze”, a mai spus Nicușor Dan.

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, este de părere că PUZ-urile nu trebuie aprobate de Primăriile de Sector.

„Sunt primar de sector, dar nu consider că PUZ-urile ar trebui să fie aprobate de sectoare. PUZ-urile sunt planuri urbanistice zonale care ţin de facilităţile pe care le oferă un oraş în întregul lui, nu sunt lucruri care să ţină de cele șase felii de pizza . Deci, vă rog frumos, PUZ-urile trebuie să rămână în continuare la Primăria Generală, iar beneficiarul PUZ-ului nu are cum să fie o persoană privată. Nu se poate acest lucru, nu se poate ca interesul oraşului, interesul serviciilor publice să fie subordonate sau să reprezinte interesul unui privat şi privatul să fie beneficiarul unui PUZ. Beneficiarul PUZ-ului trebuie să fie unitatea administrativ teritorială, indiferent cine iniţiază”, a declarat Mihaiu.

Primarul a cerut deputaților să nu lase „dezvoltatorii sau persoane private să fure cu legea în mână!”.

„Din punctul meu de vedere, se fură cu legea în mână sau se încearcă modificarea legii în aşa fel încât să se fure cu legea în mână. Oameni care au dobândit terenuri care sunt spaţii verzi, şi au ştiut atunci când au cumpărat că sunt spaţii verzi, încearcă să le crească valoarea de două, trei, patru ori cu această lege, cu aceste amendamente şi asta arată cât de puternici sunt aceşti oameni şi cât de mult rău pot face pentru că în oraşele României, cu precădere în Bucureşti, ne lipseşte spaţiul verde şi, odată ce terenurile au fost retrocedare ca spaţii verzi, oamenii poate de bună credinţă care au dobândit acele terenuri ca spaţii verzi n-au avut ce face cu ele, pentru că erau neconstruibile şi le-au vândut la nişte şmecheri care acum vin şi fac amendamente ca să le transforme din verde în construibil. Asta înseamnă să furi cu legea în mână şi mă bucur că nu se va întâmpla asta în Comisia de administraţie”, a explicat Radu Mihaiu.

Primarul a cerut să nu fie aprobate nici amendamentele care ar permite supraetejarea în afara documentaţiei de urbanism.

„Ăsta este un şmen făcut de unii demult şi care trebuie să înceteze. Nu avem de ce să supraetajăm clădiri în afara documentaţiei de urbanism prin efectul legii. Deci să se supraetajeze doar dacă respectă documentaţiile de urbanism. Nu avem de ce să supraetajăm clădiri, prin efectul legii, fără să se mai respecte documentaţia de urbanism. Vă încurajez, domnilor deputaţi, să nu permiteţi aşa ceva, să nu permiteţi un amendament care să permită dezvoltatorilor să ceară supraetajarea prin efectul legii”, a cerut Mihaiu.

Dezvoltatorii imobiliari au cerut predictibilitate, spunând că își doresc ca investițiile imobiliare care au pornit să meargă mai departe chiar dacă Planul Urbanistic Zonal în baza căruia se fac a fost anulat, motivând că au luat credite de la bănci pentru respectiva investiție. În ceea ce privește intrarea în legalitate, aceștia au declarat că trebuie să se facă diferența între cei care au construit ilegal și cei care au construit cu autorizație, dar aceasta a fost anulată în instanță.

Cele mai nocive amendamente propuse de PSD și dezvoltatorii imobiliari sunt:

• Planurile Urbanistice Zonale care nu vizează monumentele istorice, zonele protejate sau terenuri care depășesc limita administrativă a unui sector să fie adoptate de Primăriile de Sector/ Consiliile locale, nu de Consiliul General, așa cum se întâmplă acum. Amendamente în acest sens au fost depuse de parlamentarii PSD, doi senatori PNL ( Nicoleta Pauliuc și Cristian-Augustin Niculescu-Tâgârlaș) și dezvoltatorii imobiliari (Asociația Investitorilor de Real Estate din România). Un exemplu despre cum doresc Sectoarele să dezvolte Bucureștiul au fost PUZ-urile de Sector, aproape toate anulate de instanță pentru că betonau zeci de hectare de spațiu verde și permiteau construirea de blocuri între case.

• Prevederile actelor normative intrate în vigoare ulterior adoptării unor documentații de urbanism nu pot limita sau infirma drepturile câștigate prin inițierea unor investiții.

• Eliminarea din Legea urbanismului a articolului: „Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire”. Amendamentul este inițiat de parlamentarii PSD. Dezvoltatorii imobiliari (AREI) propun un amendament similar: „Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire, prin excepție, este permisă inițierea de către autoritățile publice și aprobarea documentațiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții care au fost edificate în baza unei autorizații de construire ce a fost ulterior anulată”.

• „menținerea valabilității prevederilor documentațiilor urbanistice și a planurilor de amenajare a teritoriului aprobate, aflate în vigoare la data înregistrării cererii privind emiterea certificatului de urbanism, pentru imobilul ce face obiectul solicitării”. Dacă acest amendament este aprobat, în cazul în care un PUZ aprobat ilegal a fost anulat, acolo unde au început investiții, prevederile din PUZ-ul anulat se aprobă în continuare. Un amendament similar a fost propus și de dezvoltatorii imobiliari.

• Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte o documentație de urbanism este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor. Anularea definitivă, în tot sau în parte, a hotărârii de aprobare a unei documentații de urbanism nu produce efecte asupra actelor administrative individuale care au fost emise în temeiul respectivei documentații de urbanism. Un amendament similar a fost depus și de Nicoleta Pauliuc, Cristian-Augustin Niculescu-Tâgârlaș, senatori PNL.

• Acum legea interzice „schimbarea destinației terenurilor prevăzute ca spații verzi în documentațiile de urbanism, indiferent de regimul juridic al acestora, cu excepția corecției erorilor materiale din documentațiile anterioare”. Un amendament propus de parlamentarii PSD propune ca această prevedere să se aplice doar terenurilor publice: „În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, este interzisă schimbarea destinației terenurilor prevăzute ca spații verzi în documentațiile de urbanism, indiferent de regimul juridic al acestora, cu excepția corecției erorilor materiale din documentațiile anterioare”. Dacă acest amendament se aprobă, se dă liber la betonarea spațiilor verzi proprietate privată. Reamintim că Bucureștiul are zeci de hectare de parcuri/baze sportive/pepiniere retrocedate.

• Este interzisă schimbarea destinației terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, inventariate în registrele locale ale spațiilor verzi și prevăzute ca spații verzi amenajate în documentațiile de urbanism, cu excepția corecției erorilor materiale din documentațiile anterioare.

Parlamentarii PSD au încercat încă de la Senat să treacă aceste amendamente, dar din cauza presiunii publice, nu au reușit.

Proiectul, cu aceste amendamente, a fost pus pe ordinea de zi a Comisiei pentru administrație de la Camera Deputaților și în luna iunie, dar discuțiile au fost amânate, la fel, din cauza presiunii publice.

Reprezentanții Asociației Ecocivica, care a militat în ultimii 20 de ani pentru protejarea spațiilor verzi și a câștigat zeci de procese în instanță, pe terenuri unde investitorii imobiliari doreau să betoneze spațiile verzi, susțin că amendamentele sunt nocive și vor duce la masacrarea a sute de hectare de spațiu verde și vor încuraja investitorii să construiască ilegal.

„Nu suntem de acord cu formularea ca PUZ-urile să fie aprobate de sectoare, cu excepția celor care sunt sub incidența Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice. Nu s-ar putea realiza o dezvoltare durabilă unitară a Capitalei dacă fiecare sector ar aproba și ar deroga cum crede de cuviință. Ar fi un haos în administrarea orașului, vezi PUZ-urile de sector ce dezastru instituiau, iar interesele de grup ar aduce deservicii iremediabile Capialei, atât pe urbanism căt și pe mediu. Nu poți avea 7 ,,viziuni” într-un oraș. Normalul ar fi desființarea sectoarelor, înființarea Metropolei și-o viziune unică”, este de părere Dan Trifu, vicepreședinte Ecocivica.

În ceea ce privește intrarea în legalitate a blocurilor construite ilegal, dacă acest amendament se aprobă am deveni un fel de „Turcia 2”, cu derogările date pentru construcții ridicate ilegal,care au căzut la cutremur.

„Nu putem permite inițierea și aprobarea unor documentatii de intrare în legalitate pentru că am aduce excepția la rangul de normalitate, ceea ce ar fi extrem de periculos iar toți ar fi tentați să construiască ilegal. Să nu uităm că legislația de mediu nu permite intrarea în legalitate, iar autoritatea de mediu nu emite act de reglementare pentru documentații neavizate sau modificate fără acordul ei, la fel și pentru investiții, ceea ce ar duce la nulitatea unei documentații de intrare în legalitate. Ar fi un fel de invitație și un cadru legal pentru mulți dezvoltatori imobiliari să dezvolte proiecte cam după bunul plac”, mai spun reprezentanții ONG-ului.

În ceea ce privește eliminarea articolului care protejează spațiile verzi, reprezentanții ONG-ului spun că ar genera un adevărat genocid împotriva spațiilor verzi, sute de hectare putând fi pierdute, imediat, numai în București.

În vară, Ecocivica a trimis o scrisoare premierului Marcel Ciolacu în care cere ca atrage atenția asupra amendamentelor depuse de parlamentarii PSD și cere ca aceștia să renunțe la ele.

„Sunt amendamente iresponsabile, forțate de mafia imobiliară și anumiți primari, prin intermediul unor parlamentari inconștienți de ce vor să legifereze. In București ar fi in pericol iminent sute de hectare de spații verzi. Imaginați-vă dezastru la nivel național. Ar fi probabil, un atac fără precedent asupra sănătății populației pentru că numărul de îmbolnăviri și decese vor crește substanțial. Incă din anul 2000 studiul statului român indica peste 11.000 decese/an din cauza poluării atmosferice. Acum înțelegeți și legislația anti-ong adoptată cam de aceleași grupuri de interese din legislativ. Vă solicităm ajutorul pentru că toți vom avea de suferit, inclusiv legiuitorii inconștienți, dar ei au bani suficienți să se trateze in străinătate.Cel puțin 500.000 de români au contactat o formă de cancer și ce e mai dureros, mii de copii de vârste fragede”, se arată într-un comunicat de presă transmis recent de Ecocivica.

Codul Urbanismului se află acum în dezbatere la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, după întocmirea rapoartelor, proiectul de lege urmând să între la vot în plen.